- Ai carte, ai cu ce sa te stergi la cur.
- Ca romanu' nu-i niciunu', unde-s multi putea fi unu'!
- Cand ai intrat in rahat pana la nas, tine-ti gura inchisa.
- Cand nevasta tace, sa n-o-ntrerupi.
- Cine fura azi un ou si se lasa prins ... e bou!
- Cine NE viziteza ne face ONOARE, cine NU, PLACERE...
- Cum iti asterni, cum vine altul si se culca in locul tau.
- Daca totul a iesit bine, inseamna ca ai gresit undeva.
- De urata nu-i frumoasa, da'i desteapta, proasta dracu';.
- Fie painea cat de rea, tot ti-o fura cineva.
- In viata sunt doua cuvinte care deschid multe usi: "trage" si"impinge".
- Iubeste-ti copilul ca si cum ar fi al tau.
- Lasa pe maine ce poti face azi ca poate maine nu mai este nevoie.
- Mai bine burtos de la bere decat cocosat de la munca!
- Mama prostilor e mereu gravida.
- Ne nastem goi, uzi si flaminzi. De abia dupa aceea lucrurile se inrautatesc.
- Nicio fapta buna nu scapa nepedepsita!
- Nu esti beat atata timp cat poti sta intins pe podea fara sa te sprijini.
- Omul intelept isi face vara sanie si iarna o pune pe foc.
- Prietenul la bani se cunoaste.
- Proverb marinaresc: - Iubeste-ti copilul ca si cum ar fi al tau!
Cand ai 10 pasi de facut, 9 pasi sunt jumatatea drumului. (proverb chinez)
Inteleptul nu spune ce stie, iar prostul nu stie ce spune. (proverb turc)
Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti pe gratis. (proverb japonez)
Nu munci atat de mult, ca nu mai ramane timp ca sa castigi bani. (proverb evreiesc)
Tinerii nu stiu, iar batranii nu mai stiu. (proverb tailandez)
1. Ne nastem obositi, pentru a ne odihni.
2. Munca l-a creat pe om, dar nici lenea nu l-a omorat.
3. Daca vezi un coleg odihnindu-se, ajuta-l.
4. Daca ti se face chef sa te apuci de munca, stai jos, odihneste-te si o sa-ti treaca.
5. Ce poti face azi, nu lasa pe maine, ci pe poimaine sau raspoimaine, ca poate nu mai este nevoie.
6.Un lucru care nu se rezolva de la sine in 30 de zile, nu merita sa te mai ocupi de el.
7. Munca e sanatate curata, deci s-o lasam pentru cei mai bolnavi ca noi.
8. Munca il innobileaza pe om. Societatea noastra nu mai are nevoie de nobili, caci a trecut vremea lor.
9. Cine se scoala prea de dimineata, doarme prea putin, e obosit si casca toata ziua.
10. Cine nu munceste, nu greseste, iar cine nu greseste, merita promovat.
11. Serviciul nu e crasma, sa stai toata ziua in el, asa ca mai du-te, dracului, acasa.
A aduce apă după ce s-a stins focul.
A aduna nuiele pentru spinarea sa.
A ajunge cuțitul la os. (Orice răbdare are un sfârșit)
A arăta pumnul sub batistă. (Amenințare îmbrăcată în cuvinte frumoase)
A arde pe cineva. (A bate, a pedepsi)
A auzit clopotul, dar nu știe de la ce bisericǎ.
A avea ac de cojocul cuiva. (Amenințare spusă cuiva care se încăpățânează)
A avea de-a face cu cineva. (Amenințare)
A avea mai mult noroc decât minte.
A băga mâna in foc pentru cineva.
A bate apa-n piuă
A bate calul care trage. (A fi nedrept)
A bate capul. (A sâcâi pe cineva cu vorba)
A bate fierul cât e cald.
A bate găina cu lanțul.
A bate la ochi. (Un lucru îndoielnic)
A bate toba în tot satul. (A duce o vorbă de la unul la altul)
A călca pe bec. (A fi găsit vinovat)
A cânta cuiva în strună. (A întări convingerea cuiva, fără opinie proprie)
A căra apă cu ciurul. (A face un lucru inutil)
Aceeași Mărie cu altă pălărie. (La même Janette autrement coifé)
A da bir cu fugiții.(A pleca în mod rușinos)
A da ortul popii. (A muri)
A da peste noroc.
A da portocale la porci.
A da una "În numele Tatălui". (A lovi cu putere)
A despica firul în patru. (A analiza un lucru)
A duce cu preșul. (A păcăli)
Adevărul este întotdeauna la mijloc.
Adevărul se spune la despărțire.
Adevărul stă scris printre rânduri.
A dispărut de parcă l-a-nghițit pământul.
A face bortă în apă.
A face cinste. (A da de băut)
A face cruce în tavan. (De bucurie)
A face cuiva hatârul. (A împlini dorința)
A face cuiva ochi dulci. (A linguși)
A face cum îl taie capul.
A face din cal măgar și din țânțar armăsar. (A exagera)
A face ochi dulci cuiva.
A face pe cineva cu ou și cu oțet. (A face cuiva morală foarte aspră)
A face pe cineva de două parale.(A face cuiva morală foarte aspră)
A face treaba în doi peri. (De mântuială)
A face umbră pământului degeaba. (Un om fără rost)
A face un bine înseamnă a-și bate cuie în talpă.
A fi cu ochii în patru. (A fi foarte atent la ceva primejdios)
A fi pe drojdie (cu banii). A fi la limită (cu banii)
A fi prins cu cioara vopsită. (Încercare nereușită de a înșela pe cineva)
Ai ales pân-ai cules. (O alegere proastă)
Ai carte ai parte.
Ai, dai, n-ai. Ia nu da, să vezi cum ai.
Ai dat-o cotită. (Ai făcut o gafă, ai spus o prostie)
A-i fi frică și de umbra sa.
A împăca capra cu varza. (Două lucruri incompatibile)
A înghițit gălușca și a tăcut chitic.
A îngrășa porcu-n ajun de Crăciun. (A se pregăti pentru ceva în ultimul moment)
Ai pus degetul unde mă doare. (In discuție s-a atins un lucru esențial)
A i se face urechile ca la măgar. (Ascultă cu atenție un secret)
A i se urî cu binele. (Cineva care caută gâlceavă)
A lăsa pe cineva cu vorba-n gură. (Semn de dispreț)
A lăsa baltă un lucru. (A părăsi ceva neterminat)
A lua partea leului. (Împărțire nedreaptă)
A lua plasă (A fi păcălit)
A luat-o la măsea. (S-a îmbătat)
A lucra din plin. (Repede și cu spor)
A mânca coliva cuiva. (Amenințare)
A-nțărcat bălaia. (Când nu vrei să mai ajuți pe cineva care nu merită)
A nu face față. (Ceva care depășește capacitatea cuiva)
A nu vedea pădurea din cauza copacilor.
A păli pe cineva. (A lovi)
A purta de la Ana la Caiafa. (A duce cu vorba)
Apa trece, pietrele rămân. (Necazurile trec și totul rămâne ca-nainte)
A peria pe cineva. (A linguși)
A pica din senin. (Pe neașteptate)
A pierde vremea de pomană. (A irosi timpul în zadar)
A pleca câine surd la vânătoare. (Nepregătit pentru o acțiune)
A pleca la vânătoare fără pușcă.
A plecat cu graba si s-a-ntâlnit cu zăbava.
A prinde cu mâța-n sac. (A dezvălui o minciună, un furt)
A pune bețe-n roate. (A pune piedici cuiva)
A pune carul înaintea boilor. (A face treaba pe dos)
A pune paie pe foc. (A înteți o ceartă)
A pune țara la cale. (O discuție lungă și fără rost)
A rânji fasolea. (peiorativ - Cineva care râde necuviincios)
Arde casa și el cu luleaua "Dă-mi un foc". (Cineva care vine cu pretenții minore într-o împrejurare mult mai importantă)
Are balta pește. (Cineva care este îndestulat)
Are limba despicată. (E șiret ca șarpele)
Are limba înveninată. (Vorbește de rău)
Are minte de găină.(E fraier, ușor de păcălit)
Are o potcoavă și-i mai trebuie trei și calul.
Are o zi lucrătoare și una sărbătoare.
Are spor la treabă. (Cineva harnic, lucrează repede)
Are suflet de câine.
Așa e când e să se ducă de râpă. (Un lucru sortit să nu reușească)
A sări în ochi. (Un lucru cert)
A sări peste cal. (a exagera)
Așchia nu sare departe de trunchi.
A scoate ceva din pământ, din piatră seacă. (A face rost de un lucru ca printr-o minune)
A scoate-o din pământ, din iarbă verde. (A minți)
Ascultă și nu te mânia, ca să te poți îndrepta.
A se culca odată cu găinile. (Devreme)
A se da de ceasul morții. (A fi frământat la maximum de un gând)
A se da de ceasul morții. (A se strădui în zadar)
A se da de gol. (A-si dezvălui o intenție ascunsă)
A se da peste cap pentru a face un lucru.
A se dezbrăca de caracter. (A-și pierde cumpătul și trece la vorbe/fapte urâte)
A se face că plouă. (se face că a uitat ce s-a întâmplat)
A se face luntre și punte. (A face tot posibilul)
A se juca cu focul. (A întreprinde ceva periculos)
A se lăsa pe tânjeală. (A se lenevi)
A se uita ca curca în fântână.
A se uita ca curca-n crăci.
A se uita ca mâța-n calendar.
A se umfla în pene. (A fi îngâmfat)
A-și băga mințile-n cap. (A-și îndreapta purtarea)
A-și bate singur cuie-n talpă. (A-și crea necazuri)
A-și da arama pe față. (A-și dezvălui intenții rele)
A-și da cu părerea.
A-și da în petic. (A-și da pe față, fără voie, anumite cusururi)
A-și da în petic. (A spune/face un lucru nepotrivit)
A-și face singur bube-n cap.
A-și ieși din fire. (A se supăra, a-și pierde cumpătul)
A-și înghiți cuvintele. (A fi surprins)
A sta călare pe noroc.
A sta cu banii la saltea. (Cineva care e zgârcit)
A sta cu burta la soare.
A sta cu burta pe carte.
A sta cu un ochi la slănină și cu altul la făină.
A strica orzul pe gâște. (A da cuiva care nu prețuiește ce primește)
A strica prietenia cu cineva.
A trage la șaibă. (Muncă monotonă de zi cu zi)
A trăncăni vrute și nevrute.
A trecut baba cu colacii. (A ezitat să întreprindă ceva favorabil)
A uita de la mână până la gură.
A umbla cu capul in nori. (Visător)
A umbla cu cioara vopsită. (A minți, a încerca să înșele)
A umbla hai-hui. (Fără rost)
A vedea negru înaintea ochilor. (De mânie, de supărare)
A vedea roșu înaintea ochilor. (Mânie)
A vedea stele verzi. (In urma unei lovituri)
A veni pe nepusă masă. (Pe neașteptate)
A vorbi cu tâlc. (Cu subînțeles)
A vorbi în doi peri. (A vorbi aiurea)
A vorbi între patru ochi. (Ceva secret)
A zburat puiu cu ața. (Ai pierdut ocazia)
B
Bacșișul este inclus dar nu este exclus.
Ba e albă, ba e neagră. (Cineva care încearcă să mintă)
Bagi pe dracu’n casă cu dracu și nu-l poți scoate cu suta de arhierei.
Banii fac bani și păduchii tot păduchi.
Banul e ochiul dracului.
Banul e o mică roată ce-nvârtește lumea toată.
Banul face din om neom.
Banul la ban trage.
Bărbierul învață meseria pe capul proștilor.
Barca cât este de veche tot mai trece-odată iazul/ Baba cât e de bătrână tot ar mai sări pârleazul (Păstorel Teodoreanu)
Bătaia e ruptă din rai. (Se spune despre educația copiilor)
Bătaia la copii e ca buruiana de leac / e ruptă din rai. (Demodat)
Bătrânețile nu vin singure, ci cu multe nevoi.
Beleaua stă pe capul omului ca păduchii pe câine.
Binefacerile făcute altora nu trebuie reamintite.
Bine faci, bine găsești.
Binele ce-l faci cuiva, ți-l întoarce vremea care vine.
Boala intră cu carul și iese pe urechea acului.
Boală lungă - moarte sigură! (Un lucru cu care te chinuiești îndelung e sortit să nu reușească)
Bogatul nu crede săracului și sătulul nu crede flămândului.
Brânză bună în burduf de câine. (Un om inteligent ce nu-și face cinste)
Buba cap nu face până nu se coace.
Bucuria trece repede, dar durerea nu se uită.
Bună ziua ți-am dat, belea mi-am căpătat.
Burta plină nu învață bine.
Buturuga mică răstoarnă carul mare.
C
Capra bese și oaia trage rușinea.
Capra e plină de râie dar umblă cu coada in sus.
Capra sare masa, iada sare casa. (Cineva care imitând, exagerează)
Capul face, curul trage. (Suferi dacă nu judeci când faci un lucru)
Capul plecat, sabia nu-l taie (dar cu umilință lanțul încovoaie).
Capul tău a mai fost la un cur de babă. (N-ai minte)
Caută bătaia cu lumânarea. (Se spune la copii)
Căile Domnului sunt necunoscute. (Soarta)
Căpățână cinci oca. (Se spune cuiva încăpățânat)
Câinele care latră nu mușcă.
Câinele fuge de zburătură nu de îmbucătură.
Câinele moare de drum lung și prostul de grija altuia.
Câinii latră, caravana trece.
Călătorului îi stă bine cu drumul. (Să nu zăbovești când întreprinzi ceva)
Calicia pierde omenia.
Calul de dar nu se caută la dinți.
Calul moare de drum lung și prostul de grija altuia.
Când ai intrat în rahat până la nas, ține-ți gura închisă.
Când ești sătul lasă câteva firimituri și la vrăbii.
Când îi dai îi fată vaca, când îi ceri îi moare boul.
Când mi-oi vedea ceafa. (Niciodată)
Când mori nu iei nimic cu tine.
Când ne-o fi mai rău să ne fie ca acum. (Se spune la petrecere)
Când nevasta tace, să n-o’ntrerupi.
Când omul cade, îi piere și umbra.
Când pisica nu-i acasă, joacă șoarecii pe masă.
Când se duce parcă vine și când vine parcă stă (Cineva care nu face nimic)
Când vorbesc nu fluier. (Nu vorbesc aiurea)
Când vorbești să fie cum ai da cu pensula, nu cum ai da cu parul.
Cârnatul când se-ndeasă începe a crăpa.
Câte bordeiuri atâtea obiceiuri. (Fiecare familie are rețeta ei)
Ce-ai luat pe mere ai dat pe pere.
Ce-am avut și ce-am pierdut? Caprele tot șapte sunt.
Ceapa are multe fuste dar tot degeră la frig. (Călcâiul lui Ahile)
Ce are-n gușă - și-n căpușă. (Cineva care vorbește vrute și nevrute)
Ce are sula cu prefectura? (Asociație nepotrivită de idei)
Ce crezi tu că poți face, alții au făcut deja.
Cerul e mai negru ca dracul.
Ce dai, aia primești.
Ce e-n gușă, și-n căpușă. (Cineva care vorbește vrute și nevrute)
Ce e scris e sfânt. (Lat: Verba volant, scripta manet)
Ce faci cu mâna ta e bun făcut.
Ce omul face, nici dracul nu desface.
Ce-i al tău e pus deoparte.
Ce-i dat de la D-zeu e bun venit! (Te împaci cu gândul că ai primit/moștenit ceva netrebuitor)
Ce-i mai bun la om e câinele. (Câinele fiind simbol de răutate)
Cei mai mulți din neștiință greșesc la cele de cuviință.
Ce înveți la tinerețe, aia știi la bătrânețe.
Ce-i prea mult strică.
Cel ce se teme să piardă nu poate să câștige.
Ce mai la deal-la vale. (Pe scurt vorbind)
Ce mai tura-vura. (Pe scurt vorbind)
Ce omul face, nici dracul nu desface.
Ce știe tot satul, nu știe bărbatul. (Bărbatul e ultimul care află că nevasta îl înșeală)
Ce-ți dorești tu ție să-mi dea Dumnezeu mie.
Ce ție nu-ți place, altuia nu-i face.
Ce ți-e scris, în frunte ți-e pus. (Fiecare om are o soartă, un destin)
Ce ție ți se pare neînchipuit de greu, alții deja au făcut.
Ce poți face azi nu lăsa pe mâine.
Ceva care se duce de râpă. (se distruge)
Ceva care se petrece din an în paște. (foarte rar)
Ceva care "vine peste mână". (Un lucru neconvenabil)
Ceva de care s-a ales praful.
Ceva care nu se cade. (O vorbă sau o faptă ne la locul ei)
Ceva care merge ceas. (Un mecanism sau o afacere care funcționează perfect)
Ce vine de la Domnul e bun venit.
Chelului îi trebuie tichie de mărgăritar. (Își dorește ce nu-i dă mâna)
Civilizația e diferența dintre ogor și maidan.
Cine aleargă după doi iepuri, nu prinde niciunul.
Cine are barbă, are și pieptene. [Grigore George Tocilescu - Materialuri folcloristice (1900)]
Cine are nevastă bună ajunge fericit. Cine are nevastă rea ajunge filozof.
Cine are noroc la joc, n-are noroc în dragoste.
Cine are urechi de auzit, să audă!
Cine cere, nu piere, dar nici nume bun nu are.
Cine e harnic și muncește are tot ce vrea. Cine-i leneș și chiuleste are tot asa.
Cine face bine, bine găsește; / Cine face rău, rău-l însoțește.
Cine fură azi un ou, mâine va fura un bou.
Cine fură o pâine ajunge-n pușcărie, cine fură un milion ajunge ministru.
Cine-mparte, parte-și face.
Cine muncește n-are timp să facă bani.
Cine naiba a mai văzut brânză friptă la grătar domnișoară pe măgar.
Cine ne vizitează ne face onoare, cine nu, plăcere.
Cine nu crede în el însuși nu crede în nimic.
Cine nu muncește, nu mănâncă.
Cine nu voiește când poate nu va mai putea când va voi.
Cine poate oase roade, cine nu - nici carne moale.
Cine râde la urmă râde mai bine.
Cine s-a fript cu ciorba, suflă și-n iaurt.
Cine sapă groapa altuia, cade singur în ea.
Cine seamănă vânt culege furtună.
Cine se amestecă în tărâțe, porcii îl mănâncă. [Grigore George Tocilescu - Materialuri folcloristice (1900)]
Cine se aseamănă, se adună.
Cine se scoală de dimineață, departe ajunge.
Cine se scuză se acuză.
Cine te vede intrând în cârciumă nu zice că ai intrat să te închini.
Cine umblă cu miere se mânjește și pe buze.
Cine umblă pe drum cu gândul acasă își pierde căciula în târg.
Cineva care a dat în mintea copiilor. (Este naiv)
Cineva care are capul baniță de carte.
Cineva care are gura spurcată. (Prevede ceva neplăcut)
Cineva care are fitilul scurt. (Certăreț)
Cineva care este ciuca bătăilor. (Mănâncă bătaie tot timpul)
Cineva care este coadă de topor. (Stă în slujba cuiva care asuprește lumea)
Cineva care este turnător. (Spionează și dezvăluie)
Cineva care e "mort" după altcineva. (Iubește nespus)
Cineva care e "mort" după ceva. (Dorește un lucru foarte mult).
Cineva care este "beat-curcă". (La curcani se turna rom pe gât înainte de a-i tăia)
Cineva care este cu capsa pusă. (Certăreț)
Cineva care este cu un ochi la slănină și cu altul la făină. (hrăpăreț)
Cineva care este "lasă-mă să te las" (Dezinteresat, moale la treabă)
Cineva care nu-și vede lungul nasului. (Îngâmfat și cam obraznic)
Cineva care o duce bine/ îi merge din plin/ are stare bună.
Cineva care s-a ajuns. (S-a îmbogățit)
Cineva care se mișcă "ca ochii mortului". (E încet la treabă)
Cineva care "și-a băut mințile". (Din cauza băuturii face lucruri nechibzuite)
Cioară mândră și flămândă.
Colac peste pupăză. (Ceva care vine să înrăutățească o situație deja precară)
Copacii mor în picioare.
Copacul cu rădăcini adânci nu se teme de furtună.
Copilul cu douǎ moașe rǎmâne cu buricul netǎiat.
Corb la corb nu scoate ochii.
Cu capul în biserică și cu gândul la dracu'.
Cu cât înveți mai mult, cu atât știi mai puțin.
Cu cât țipi mai tare cu atât te doare mai rău.
Cui pe cui se scoate.
Cuiva îi lipsește o doagă. (Nu e întreg la minte)
Cultura e ceea ce rămâne când ai uitat tot ce ai învățat.
Cum a venit, așa s-a dus. (Ce se câștigă ușor, se pierde repede)
Cum e fața liniștită a izvorului curat, așa-i viața celui care e cu Cerul împăcat.
Cum e tocul - și pistolul.
Cum e turcul așa e și pistolul. [Grigore George Tocilescu - Materialuri folcloristice (1900)]
Cu mintea zurlie și cu privirea șașie. (Cineva pe care nu se poate conta)
Cum îți așterni, așa dormi.
Cum îți așterni, cum vine altul și se culcă în locul tău.
Cum pui așa aduni, și cum semeni, așa culegi.
Cum se duce parcă vine, și când merge parcă stă. (Ceva care nu functioneză)
Cum te scoli de dimineață, așa îți merge toată ziua.
Cu muncă și cu răbdare, poți face cât unul mare.
Cu o floare nu se face primăvară.
Cu răbdarea treci și marea.
Curaj găină că te tai. (Îndemn de a face un lucru neplăcut)
Curățenia este mama sănătății.
Curcă de beat. (La curcan i se băga rom pe gât înainte de a-l tăia)
Cu sare și cu smântână și opinca tatii e bună.
D
Dacă alergi să câștigi bani îi dai înapoi la doctor.
Dacă baba avea ventil, se chema automobil. (O supoziție improbabilă)
Dacă dai cu ciomagul, vezi că are două capete. Unul s-ar putea să se întoarcă pe spinarea ta.
Dacă îți dau una, zici că n-ai avut noroc. (Amenințare)
Dacă mergem împreună vreau să-ți simt cotul.
Dacă minți odată trebuie să minți de mai multe ori.
Dacă nu se duce Mohamed la munte, vine muntele la Mahomed. (Treabă făcută pe dos)
Dacă și cu Parcă se plimbau în barcă. Și dacă Dacă nu era, Parcă parcă se-neca.
Dacǎ tǎceai, filozof rǎmâneai.
Dacă te bagi între lupi, urlă ca lupul. (Nu te împotrivi curentului)
Dacă te iei după capul altuia te duci de râpă.
Dacă te lași în coadă la tors, Joimărița îți agață fuiorul în prăjină. (Se spune la fete)
Dacă totul a ieșit bine, înseamnă că ai greșit undeva.
Dacă umblă porcul cu paiu-n gură, se schimbă vremea.
Dacă vrea să-și înece câinele, țăranul spune că e turbat.
Dacă vrei să scapi de un prieten, împrumută-i bani.
Dacă vrei să te îneci, fă-o într-o apă adâncă.
Dar din dar se face rai.
Darul cel târziu nu are putere de dar.
Darul la timp dăruit prețuiește îndoit.
Darul nu după mărime, ci după dragoste se prețuiește.
Dă ce te lasă inima.
Dă cuiva un deget și-ți ia toată mâna.
Dă Doamne sănătate, că belele curg.
Dă-i Doamne Românului mintea de pe urmă. (După multe încercări nereușite, o idee bună)
De bani se plâng toți, dar de minte niciunul.
De când era lupul cățel și măgarul vițel.
De unde nu este nici D-zeu nu prea cere.
Decât codaș la oraș, mai bine în satul tău fruntaș.
Decât cu un prost la câștig, mai bine cu un deștept la pagubă.
Decât multă minte știu că e mai bine să ai totdeauna un dram de noroc.
Decât o sută de ani cioară, mai bine un an privighetoare.
Decât să mănânc pâine cu unt și să mă uit în pământ, mai bine mănânc pâine cu sare și mă uit la soare.
Decât să plângă mama, mai bine să plângă mă-sa.
Decât un cal obosit, mai bine un măgar odihnit.
Decât un car de frumusețe, mai bine un dram de minte.
Decât vin oțețit / mai bine oțet cinstit.
De ce îți este frică, de aia nu scapi.
De ce nu-ți pasă nu-i al tău.
De ce te îmbogățești mai tare, d-aia te usuci mai mult.
De ce te-mbeți dacă știi că-ți face rău?!
De departe ochiu-ți bate, de aproape ochiu-ți scoate. (Lucrurile nu sunt așa cum par la prima vedere)
De haram a venit, de haram s-a dus. (Un lucru căpătat ușor se pierde repede)
De treci Dunărea înot, te-mpiedici la mal de-un ciot.
De unde iei trebuie să și pui.
De unde nu este nici Dumnezeu nu cere.
De urâtă nu-i frumoasă, da'i deșteaptă, proastă dracu.
Degrabă să asculți, târziu să grăiești. Și la mânie cu totul să zăbovești.
Despre morți, numai de bine.
Deștept de-i crapă capul. (E prost)
Deșteptul învață din greșelile altora, dar prostul nici măcar din greșelile lui.
Deșteptul promite și prostul crede.
Deșteptul se lovește cu capul de zidul proștilor.
Din greșeli înveți.
Din spate liceu, din față muzeu. (Deziluzie)
Din vorbă se face fapta și din faptă vorba.
"Doamne ferește!" pân'te nimerește.
Doi cu sapa, cinci cu mapa. (Birocrație)
Doi încarcă, doi descarcă. Merge treaba? Merge! (Lucru făcut în zadar și fără cap)
Domnia și prostia se plătesc.
Domnul a dat, Domnul a luat!
Două, și cu a brânzii - nouă. (Socoteală încurcată)
Două vorbe un ban nu fac. (Vorbă în zadar)
Dracul nu e așa de negru cum crede lumea.
Dragă, dragă… pân'ți-o bagă. (Face curte la început)
Dragoste cu pacoste. (Din prea mulă iubire se întâmplă lucruri neplăcute)
Dragostea dea 2-a oară e ca apa chioară.
Dragostea e ca o doctorie: dacă e prea multă te omoară.
Drumul cunoscut e cel mai scurt.
Drumul spre iad e pavat cu intenții bune.
Dumnezeu a făcut trandafirul și dracu i-a pus ghimpii. (Nici un lucru nu-i perfect)
Dumnezeu îți dă, dar în gură nu-ți bagă.
Dumnezeu nu bate cu parul, bate cu palma. (Cel ce face rău e pedepsit, dar nu fizic)
Dum spiro spero! (Cât respir, sper - proverb latin)
După faptă și răsplată.
După furtună vine și vreme bună. (Omul speră la necaz)
După mine - potopul. (Nu-mi pasă de ceilalți)
După petrecere vine "ziua regretelor". (Când ți-e rău și te doare capul)
După război mulți viteji se arată.
După tramvai și după femei să nu fugi niciodată.
Du-te cu Domnul și să te întorci sub scut. (Lit. De la război morții erau aduși pe scut)
Du-te învârtindu-te.(Vrei să scapi de cineva)
E
E bun să-l trimiți după moarte.
E ca măgarul între oi.
E cu un ochi la slănină, cu altul la făină. (Cineva hrăpăreț)
E gură căscată / E zăpăuc / E cu capul în nori.
E "gură spartă". (Vorbește vrute și nevrute)
E lesne a povățui, și anevoie a se povățui.
E mai bine în coliba ta / decât în palatul altuia.
E mai dificil sa corectezi o operă decât s-o scrii. (Spun corectorii)
E mai ușor a spune decât a face.
E pe bune. (Nu e glumă)
E rău cu rău, dar mai rău e fără rău. (Prea mult bine te face neom)
E ruptă din stele. (Fată frumoasă)
E scump la tărâțe și ieftin la făină. (Face afaceri proaste)
E spurcat la gură. (Vorbește urât).
Ești cam într-o ureche. (Zăpăcit)
Ești cam "Lasă-mă să te las". (Leneș, inactiv)
Ești nehotărâtă ca fata mare la măritat.
Ești o belea pe capul omului.
Ești un drac împielițat. (Ești năzbâtios - Se spune la copii)
Eu domn, tu domn, cine să ducă sacul?
E un om dintr-o bucată. (Pe care te poți bizui)
E un om - să-l pui la rană/ E ca buruiana de leac.
Eu sunt mic, nu știu nimic. Tata-n pod belește oaia. (Când cineva vrea să ascundă adevărul, dar se dă de gol.)
Exemplele rele strică moravurile bune.
Exemplele sunt făcute pentru proști.
F
Fă bine la altul, să vezi tu cum îți auzi vorbe.
Face planul ca țiganul. (Un plan cam naiv și nereușit)
Face un lucru cum îl duce capul.
Fântâna adevărată nu îngheață niciodată.
Fă-te frate cu dracul până treci lacul.
Fă-ti iarna car si vara sanie.
Femeia care e rea de muscă. (Își înșeală bărbatul cu oricine)
Femeia care face pe mironosița. (Alintată și nevinovată)
Femeia care zboară ca cioara din par în par.
Femeia este un rău necesar.
Femeia nebătută e ca moara neferecată.
Femeia te ridică, femeia te coboară.
Femeia "ușoară" a zis: "Iubitule, bine faci, dar rău plătești..."
Femeia vede unde bărbatul abia zărește.
Ferește-mă, Doamne, de prieteni, că de dușmani mă feresc singur.
Ferește-te de câine mut / și de om tăcut.
Fiecare cioară își laudă puiul.
Fiecare pasăre pe limba ei piere.
Fie pâinea cât de rea, tot mai bine-n țara mea.
Fie pâinea cât de rea, tot ți-o fură cineva.
Foaie verde lobodă, gura lumii slobodă.
Foamea te scoate afară din casă.
Frate ca frate, da' brânza-i pe bani bărbate.
Frica păzeste bostănăria.
Fricosul roade osul.
Fricosul se sperie și de umbra lui.
Frumoasă parcă e ruptă din rai.
Fuga e rușinoasă, dar e sănătoasă.
Fuge de mănâncă pământul.
Fuge de rupe pământul.
Fuge de-i sfârâie călcâiele.
Fuge ca dracul de tămâie.
Fugi de cel ce pupă în bot, / că îți ia din pungă tot.
G
Găina bătrână face zeama bună.
Găina vecinului face ouă mai mari.
Gând la gând cu bucurie.
Gânduri multe, fără treabă, / Dovedește minte slabă.
Ghinioanele se țin lanț.
Ghinionul îl dai afară pe ușă și el intră pe fereastră.
Ghinionul nu vine niciodată singur.
Graba strică treaba.
Greșeala recunoscută este pe jumătate iertată.
Greu la deal cu boii mici.
Gura bate curul.
Gura copilului adevăr grăiește.
Gura lumii-i slobodă.
Gura lumii n-o astupă nici pământul.
Gura păcătosului adevăr grăiește.
H
Hai, cu D-zeu înainte! (Îndemn la curaj într-o acțiune riscantă)
Hai găină la culcare că ți-e gușa plină.
Hai noroc si la mai mare. (Urare de succes - se spune la chef)
Hopa Mitică - cade-n cap și se ridică.
Hoțul de la hoț învață.
Hoțul jură și iar fură.
Hoțul neprins e negustor cinstit.
Hoțului de hoț îi e frică.
Hoțul zice c-a glumit / Când vede că l-ai zărit.
Hoțul are o vină și păgubașul două.(Păgubașul poate învinui pe cineva nevinovat)
I
Iarna n-au mâncat-o lupii.
Inima de vânzător e venin otrăvitor.
Interesul poartă fesul.
Iubește-ți copilul ca și cum ar fi al tău. //proverb marinăresc
Î
Îi dai cuiva „mură în gură”. (Totul de-a gata)
Îi sare țandăra. (Se supără repede)
Îi trăsnește prin cap ce nici cu gândul nu gândești. (Unul cu idei năstrușnice)
Îl ia gura pe dinainte. (Dezvăluie un secret)
Îmbrăcat de bogdaproste. (Peiorativ - Cineva îmbrăcat prost sau cu haine de pomană).
Înainte de a porunci învață a te supune.
Încalecă și f..e, descalecă și du-te. (Fă-ți interesul fără să-ți pese de altcineva)
În coadă la arat, în față la adunat. * În țara orbilor, chiorul este împărat.
În oala acoperită nu cad gunoaie.
Întrebarea / Trece marea.
Intri bou (la școală) și ieși vacă. (Cineva de care "nu s-a prins cartea")
Învață de la alții, dar fă cum știi tu.
Învață pe alții, ca să fii învățat și tu.
În viață e bine să fii blând ca un miel, dar când în jurul tău sunt lupi e bine să fii leu.
În viață e bine să te ferești chiar și de greșelile altora.
În viață sunt două cuvinte care deschid multe uși: "trage" și "împinge".
Îți dă mâna să faci ceva. (Ai posibilitatea)
Îți fac buzunar la burtă! (Amenințare cu cuțitul).
Îți faci singur palton de scânduri. (Faci un lucru care te decavează)
Îți intră pe o ureche și îți iese pe amândouă.
Îți tai craca de sub tine.
J
Jocul greșeala așteaptă.
Judecă întâi pe om și apoi îl spânzură.
Judecătorul e ca osia de car; cum o ungi nu mai scârțâie.
Jupâneasa duce casa și jupânul duce drumul.
L
La balega subțire puținică apă trebuie.
La balega udă nu-i trebuie multă apă.
La barza chioară îi face Dumnezeu cuib.
La bulboană se adună peștii. (Lumea se adună unde se întâmplă ceva)
Lăcomia strică omenia
Lac sa fie, că broaște-s destule.
Lada la mine, cheia la tine.
La disperare omul nu mai judecă.
La nevasta jucăușă stă gunoiul după usă.
La omul sǎrac nici boii nu trag.
La osul cu multă carne trag ciorile.
La plăcinte înainte, la război înapoi.
La pomul lăudat să nu te duci cu sacul.
La unul mumă, la altul ciumă.
Lasă pe mâine ce poți face azi că poate mâine nu mai este nevoie.
Las-o baltă/moartă. (O discuție/acțiune care nu duce nicăieri)
Las-o jos, că măcăne. (Se spune cuiva care încearcă să păcălească).
Las-o (mai) moale. (Se spune cuiva care susține ceva nesigur)
Lauda de sine nu miroase-a bine.
Laudă-mă gură că de-aia-ți dau friptură.
La unii li s-a dat capul ca să nu le plouă-n gât.
La unul mumă și la altul ciumă.
Le muți de la Ana la Caiafa. (Muți lucruri dintr-un loc în altul dar nu la-ndemână)
Lenea-i cucoană mare, care n-are de mâncare.
Leneșul adoarme din picioare.
Leneșul la toate zice că nu poate.
Leneșul mai mult aleargă și scumpul mai mult păgubește.
Leneșului îi pute pământul sub el.
Lucrezi de doi bani, dar vrei doi curcani.
Lucrul amestecat, pute a căcat. (Nu te băga într-o situatie neclară)
Lucrul cel mai scump e cinstea, dar ce folos, unii o vând prea ieftin.
Lume-lume, nu e glume/ Pe afară-i vopsit gardul, înăuntru-i leopardul/ Șapte muzici - trei! (Laudă mincinoasă)
Lupu-și schimbǎ pǎrul, dar nǎravul ba.
M
Mai bine burtos de la bere decât cocoșat de la muncă!
Mai bine sărac dar curat, decât negustor încurcat.
Mai mare daraua decât ocaua.
Mai treacă-meargă... (Ce ai făcut până acum… ~ dar de acum înainte...)
Mama proștilor e mereu gravidă.
Mama-mpunge și eu trag, ce mai cămășuță-mi fac!
Măsoară de două ori și taie odată.
Măsoară-ți cuvintele !
Mână măgarul! (Peiorativ:"Du-te de aici!")
Mănânci un sac de sare cu un om și tot nu-l cunoști.
Mâncarea e fudulie, băutura e temelie. (Se spune la chef)
Mânia cu nimic altceva se potolește, decât cu îndelunga răbdare.
Mânia de seară să o lași pe dimineață.
Mânia nu este un sfetnic bun pentru om.
Mânia pierde omenia.
Mâța blândă zgârie rău.
Meseria este brǎțarǎ de aur.
Meseria nu se învață, se fură.
Mielul blând suge la două oi.
Minciuna are picioare scurte.
Minciuna are picioare scurte si te prinde repede.
Minciunile împăratului sunt adevărurile săracului.
Mintea ta a mai fost la un fes de babă.
Minte de îngheață apele.
Moartea a fost așa sigură de victorie încât ne-a dat o viață avans.
Mort a fost și-a’nviat. (Cineva care s-a însănătoșit repede)
Morții cu morții și vii cu viile.
Mortul al dracului și banul al popii. (Preot hrăpăreț)
Multe-am tras și nu m-am ras. Nici acuma nu m-oi tunde. (Nu mă sperii de ghinion)
Mulți văd, puțini cunosc.
Mulți văd puțini înțeleg.
Munca înnobilează pe om. (Dar de nobili nu-i nevoie)
Muncește ca un câine la umbră.
Munte cu munte se-ntâlnește, d-apăi om cu om.
Mută mortul la ușa altuia.
Mutul tace dar le face.
N
N-aduce anul ce aduce ceasul.
N-am cuvinte să mă exprim. (Superlativ pozitiv și negativ)
Na parale, dă-mi pastramă! (Variantă)
Na paraua, dă-mi sarmaua! (Târg nechibzuit)
Neamurile și vecinii sunt dați de Dumnezeu, prietenii ți-i alegi singur.
Ne-avem bine ca cățelul cu purcelul.
Ne-avem ca câinele cu pisica.
Nebunia e soră cu prostia.
Ne furăm căciula unul altuia. (Încercăm să ne păcălim unul pe altul)
Ne naștem goi, uzi și flămânzi. De abia după aceea lucrurile se înrăutățesc.
Negustorul fricos nu face câștig.
Nemulțumitului i se ia darul.
Nevasta bună e o comoară la casa omului.
Nevoia e mama născocirilor.
Nevoia învață pe om.
Nici acum și nici aiurea. (Niciodată)
Nici cal nici măgar. (Un lucru nefăcut ca lumea)
Nici din ciocoi om de frunte, nici din salcie cerc de bute.
Nici din salcie pere, nici din răchită vișinele.
Nici în căruță, nici teleguță. (Ceva nedecis)
Nici jandarul nu-i de fer, să nu intre brișca-n el. (Ardeal)
Nici laie, nici bălaie. (O discuție fără concluzii)
Nici lelea cu bârnețe, nici badea cu altițe.
Nici nu e frică de furnică, de Nechita nici atâta.
Nici nu știi de unde sare iepurele.
Nici o fapta bună nu scapă nepedepsita!
Nici oaie între lupi, nici lup între oi (să nu fii).
Nici pe dracu să-l vezi, nici cruce să-ți faci.
Nici toate a doctorului, nici toate a duhovnicului.
Nici toate ale doctorului și nici toate ale popii. (Nu lua sfaturile așa cum le primești)
Nici turc, nici turlac la un fleac.
Nici usturoi a mâncat, nici gura i-a mirosit.
Nimeni n-a moștenit pământul.
Nimeni nu face rău cuiva fără să creadă că e bine ceea ce face.
Nimeni nu-i profet in tara lui.
Nimeni nu s-a-mbogățit pe muncă cinstită.
Nimeni nu s-a născut înțelept, dar mulți au murit proști.
Nimeni nu s-a născut învătat.
Nimeni nu-și dă osteneala să convingă, atunci când poate să poruncească.
Nimic nu e nou sub soare.
Noaptea e cel mai bun sfetnic.
Noapte bună găină că ți-e gușa plină.
Noi suntem foarte buni, domeniul e prost ales ... (Secara)
Nor mare - ploaie mică.
Noroc, noroc și cu nasu-n troc.
Norocu-i după cum și-l face omul. (Dar pe unii îi pocnește din senin)
Norocul e de partea celor curajoși.
Norocul vine când nici cu gândul nu gândești.
Nu avem decât o viață - numai pisica are nouă.
Nu bea apă din pumnul altuia că niciodată nu vei fi sătul.
Nu căra apă cu ciurul.
Nu căra apă la fântână.
Nu cerceta aceste legi că ești nebun de le-nțelegi. (Eminescu !?)
Nu cere ce nu ți se poate da.
Nu da sfaturi - Prostul nu le înțelege. Deșteptul e sătul de sfătuitori. Dă soluții in loc de sfaturi!
Nu da vrabia din mână pe cioara de pe gard.
Nu e locul ci e dobitocul.
Nu e nici cal, nici măgar.
Nu e pentru cine se pregătește / E pentru cine se nimerește!
Nu ești beat atâta timp cât poți sta întins pe podea fără să te sprijini.
Nu ești în toate mințile. (Ești nebun)
Nu există pădure fără uscături. (Printre oameni de treabă există și lichele)
Nu face pe prostul că așa rămâi. (Lumea te consideră după impresia pe care o lași)
Nu face purici mulți pe aici. (Are de gând să plece)
Nu-i ajungi cu prăjina la nas. (Cineva îngâmfat)
Nu-i chiar atât de negru dracul pe cât pare.
Nu-i da Doamne omului cât poa’să ducă.
Nu-ți dă nici mǎcar piatrǎ sǎ-ți spargi capul.
Nu-i frumos ce e frumos, e frumos ce-mi place mie.
Nu îi da, Doamne, omului cât poate să ducă.
Nu-i mai bagi mintea cu pâlnia.
Nu învăța găina să facă ouă.
Nu-i pentru cine se pregătește, ci pentru cine se nimerește.
Nu lăsa pe mâine ce poți face azi.
Nu face azi ce poți lăsa pe mâine. (Ironic)
Numai c-o lovitură copacul nu cade.
Numai în pomul plin de roade aruncă oamenii cu piatra.
Nu mai poate de bucurie.
Nu mai umbla brambura.
Nu mai umbla de colo-colo cu traista-n proțap.
Nu-mi mai trebuie că m-am prăjit odată.
Nu-mi mai trebuie că m-am prăjit odată.
Nu mor caii când vor câinii.
Nu numai să cunoști ceea ce se cuvine, ci să și urmezi după cum se cuvine.
Nu persista in prostie.
Nu poți să faci din rahat bici și sǎ și pocneascǎ.
Nu pune cal de curse să tragă la plug.
Nu "pune mâna", că "te frigi". (Dacă furi, te prinde)
Nu pune paie pe foc.
Nu râde de necazul altuia.
Nu rupe floarea, dacă vrei să vezi rodul ei.
Nu se știe ca pământul/ Din ce parte bate vântul. (De unde vine norocul)
Nu-și cunoaște lungul nasului. (E încrezut).
Nu spune "hop" până n-ai sărit.
Nu sta, că-ți stă norocul.
Nu știe nimeni când îi bate ceasul.
Nu știe stânga ce face dreapta. (Cineva neîndemânatic)
Nu știi de unde sare iepurele.
Nu știi pe ce lume trăiești. (Ești desprins de realitate)
Nu supăra mai mult pe cel în mânie căzut, că mai rău se înverșunează, ca focul când îl zgândări.
Nu te băga in tărâțe că te mănâncă porcii.
Nu te băga unde nu-ți fierbe oala. (Nu-ți da cu părerea la ce nu te pricepi)
Nu te grăbi că n-au intrat zilele-n sac.
Nu te întinde mai mult decât îți este plapuma.
Nu te juca cu focul! (Nu întreprinde lucruri periculoase)
Nu te lua la întrecere cu alții, ci cu tine însuți.
Nu te pune la mintea nebunului.
Nu te pune la mintea nebunului.
Nu te pune la mintea nebunului, că te duci de râpă.
Nu te râde că te-ajunge!
Nu te râde că te-ajunge.
Nu-ți băga nasul in ciorba altuia.
Nu-ți băga nasul unde nu-ti fierbe oala.
Nu-ți bate joc de nenorocul altuia.
Nu-ți bate singur cuie in talpă.
Nu-ți da arama pe fată!
Nu-ți da în petic. (Nu face gafe.)
Nu-ți lua apă peste cap. (Ia atâta lucru cât poți duce la bun sfârșit)
Nu-ți lua apă peste cap. (Nu te angaja la ceva ce te depășește)
Nu-ți pune mintea la ce nu te pricepi.
Nu toate ale doctorului si nici toate ale popii. (Nu lua sfaturile chiar așa cum ți se dau)
Nu tot ce lucește e diamant.
Nu tot ce zboară se mănâncă.
Nu toți ce te bagă in căcat iti vor răul, si nu toti ce te scot din căcat iti vor binele.
Nu umbla brambura. (Nu pierde vremea)
Nu umbla de colo-colo cu traista-n proțap.
Nu vede pădurea de copaci.
Nu vezi pădurea de copaci.
Nu vinde castraveti la grădinar.
O
O femeie care este urâtă ca muma pădurii.
O femeie care e rea de muscă. (E curvă)
Obiceiul ușurează povara.
Obraznicul mănâncă praznicul.
Obrazul subțire cu cheltuială se tine.
Ochii care nu se văd, se uită.
Ochii sunt oglinda sufletului.
Ochii te sperie, mâinile te-ajută. (nu e așa mult de lucru cum pare)
Ochii văd, inima cere, / Dar e rău când n-ai putere.
Ochiul stăpânului îngrașă vaca.
O mână spală pe alta și amândouă obrazul.
O mie de vorbe doi bani nu fac.
Omul blând ca apa lină.
Omul bogat e ca iepurele - sare unde vrea.
Omul când n-are ce face se scarpină-n cap.
Omul care-i prost / N-are nici un rost.
Omul cât îl lași atâta se întinde.
Omul cât trăiește învață.
Omul caută leac unde simte că îl doare.
Omul cu rude nu piere.
Omul fără patrie e ca puiul fără mamă.
Omul gospodar își face iarna car și vara sanie.
Omul harnic, muncitor, de pâine nu duce dor.
Omul înțelept își face vara sanie și iarna o pune pe foc.
Omul învață cât trăiește și când moare tot prost este.
Omul la mânie, cade-n nebunie.
Omul nu e niciodată mulțumit - de ce are mai mult, de aia vrea mai mult.
Omul nu fuge de colac, ci de ciomag.
Omul poate povățui pe altul, dar pe sine niciodată.
Omul rău e ca cărbunele, dacă nu te arde, te înnegrește.
Omul sfințește locul.
O persoană care este "Ușă de biserică". (Cinstită, fără pată)
Oricând e loc de mai rău.
Orice cal ajunge gloabă.
Orice învăț își are și dezvăț.
Orice laudă ascunde o doză de minciună și de invidie.
Orice lucru este bun la timpul său.
Orice minune nu ține decât trei zile.
Orice naș își are nașul. (Cine face rău va fi pedepsit)
Ori te poartă cum ți-e vorba, ori vorbește cum ți-e portul.
Or la bal, or la spital.
O vorbă rea rănește mai mult decât o sabie ascuțită.
P
P...ă bună în bălării. (Femeia săracă e iubăreață)
Păcala însurat și femeia nebună.
Păcală s-a luat după vecinul și a dat de bucluc.
Pădurea dă coadă securii.
Până când să se întâmple un lucru îți iese părul prin căciulă.
Până copilul nu plânge, mama piept nu-i dă.
Până la Dumnezeu te mănâncă / omoară sfinții.
Până la Dumnezeu, te mănâncă sfinții! (E greu să-ți faci dreptate)
Până nu faci foc nu iese fum. (Un zvon care se împrăștie)
Până s-o dumiri Ion/ Ară plugul un pogon.
Până să faci tu un lucru îți iese părul prin căciulă.
P..a nu știe carte. (Expresie urâtă, folosită de cei care aleargă după femei)
Parcă e picat din lună. (Cineva zăpăcit)
Parcă ți-a ieșit o păsărică din gură. (Ai spus un lucru înțelept.)
Părinții au mâncat aguridă, și la copii li se strepezesc dinții. (Părinții fac greșeli, copiii trag ponoasele.)
Pasărea se prinde cu grăunțe, omul cu vorbe frumoase.
Patru ochi văd mai bine decât doi.
Pauzele lungi și dese, cheia marilor succese.
Paza bună trece primejdia rea.
Paza mică trece primejdia mare.
Pe afară-i vopsit gardul, înăuntru - leopardul. Lume-lume nu e glume! Șapte muzici - trei.(Laudă mare ce aduce a reclamă)
Pe cel furios în mânie, lesne îl supui, când dulce vei grăi lui, când vei tăcea de tot sau când vei fugi dinaintea lui.
Pe cine nu lași să moară, nu te lasă să trăiești.
Pe dinafară e frumos, dar pe dinăuntru e găunos.
Pentr-un boț de mămăligă, / râde prostu’ de se strică.
Peștele de la cap se-mpute (dar se curăță de la coadă).
Pe toți să-i asculți, dar din mintea ta să nu ieși.
Pică pară mălăiață în gura lui Nătăfleață.
Pisica are nouă vieți.
Pisica cu clopoței nu prinde șoricei.
Pisica cum o arunci tot în picioare cade.
Pisica râzgâiată nu prinde șoareci niciodată.
Plete lungi și minte scurtă, judecata mai măruntă.
Ploaia din mai face mălai.
Poale lungi și minte scurtă. Geaba le scurtară-n poale că nu au mintea mai lungă. (Păstorel Teodoreanu)
Pofta vine mâncând.
Politețea este cheia de aur care deschide toate ușile.
Pomul se cunoaște după roade, omul după fapte.
Porcul îl bați și el zice că-l scarpini.
Porcul unde se cacă, acolo mănâncă.
Povară mai grea decât spinarea ta să nu ridici, ca să nu te poticnești.
Prea mulți bucătari strică supa.
Prietenia e posibilă doar între oameni buni.
Prietenul la bani se cunoaște.
Prieteni noi să-ți faci,dar de cei bătrâni să nu te lași.
Prieteni să ai puțini, dar buni.
Prietenul adevărat la nevoie se cunoaște.
Primăvara e bătaia peștelui.
Primiți-mă în casă până ce vă veți găsi dumneavoastră alta.
Prinde orbul, scoate-i ochii. (Cineva care s-a ascuns și nu poate fi pedepsit)
Prin muncă și stăruință,vei ajunge la dorință.
Printre flori cresc și buruieni.
Printre grâu, mălura crește.
Privighetoarea e o cioară înainte de a se mărita.
Prost, prost, da-i al nost'.
Prostu' dacă nu-i fudul, parcă nici nu-i prost destul.
Ρrostul cere și deșteptul adună.
Prostul face ce vede si ce aude crede.
Prostul nu e prost destul dacă nu e și fudul.
Prostul nu le știe, dar le nimerește.
Prostul se simte jignit înainte de-i vorbești.
Pune mâna, și o să pună și Dumnezeu mila!
Pune punctul pe "i". (Vorbește la obiect)
Pune țara la cale. (A vorbi politică)
R
Racul nu-și schimbă mersul.
Rădăcina e amară dar roadele dulci.
Râd curcile de tine.
Râde ciob de oală spartă.
Râde ciocanul de nicovală.
Râde dracul de cățel, dar nu se vede pe el.
Râde prostul de deștept, dar nici el nu-i mai deștept.
Râde, râde dar surâde.
Rana se vindecă, dar semnul rămâne.
Rana veche ușor sângerează.
Râsul e frate cu plânsul.
Rău cu rău, dar mai rău e fără rău.
Răul se face mai lesne decât binele.
Râu faci, rău găsești.
Răzbunarea e arma prostului.
Recunoștința e o floare care crește pe mormânt.
Rușinosul / Roade osul.
S
S-a dus de-a berbeleacul. (A căzut rostogolindu-se)
S-a dus la mama dracului. (Despre ceva care s-a pierdut)
S-a dus pe apa Sâmbetei.
S-a făcut o apă și-un pământ. (A dispărut)
S-a înfoiat ca varza / Și îngâmfat ca barza.
S-a învățat dezbrăcat / Și i-e rușine îmbrăcat.
Salutul între doi dușmani este primul semn al împăcării.
Salvarea celor învinși e să nu mai spere nimic.
Salvarea celor învinși e să nu mai spere nimic.
Să mai fie și un lup mâncat de oaie. (Un lucru de excepție)
Să ai "cei șapte ani de acasă". (Educația copiilor o fac părinții înainte de a începe școala)
Să dai cum te lasă inima.
Să faci ce zice popa, nu ce face popa.
Să fii cu ochii în patru. (Să fii atent la ce se petrece în jurul tău, pentru a te apăra.)
Să fii "domn" e o-ntâmplare, să fii "om" e lucru mare.
Să fii om de omenie!
Să iei castanele din foc cu mâna altuia.
Să vezi și să nu crezi. (Un eveniment extraordinar)
Să-i faci observație prostului e ca și când ai trage un câine de urechi.
Să-i fie țărâna ușoară. (Se spune la mort)
Să împaci capra cu varza.
Să n-ajungi slugă la dârloagă. (Omul care "s-a ajuns" e rău de stăpân)
Sângele apă nu se face. (O persoană care iubește, favorizează sau apară pe cei din familia, neamul sau etnia sa.)
Să nu faci coarne la mâncare. (Nu fii pretențios)
Să nu faci lucru de mântuială.
Să nu fie samarul mai mare decât măgarul.
Să nu fii a cincea roată la căruță.
Să nu fii niciodată a cincea roată la cărută.
Să nu fii vaca pe care o mulg alții.
Să nu intri slugă la dârloagă (Cel care este însuși slugă își asuprește sluga)
Să nu mângâi pisica de la coadă la cap.
Să nu muști mâna care-ți dă de mâncare.
Să nu pierzi vremea.
Să nu pui cal de curse să tragă la plug.
Să nu știe stânga ce face dreapta. (Taină mare)
Să nu te bagi slugă la dârloagă. (Un om sărac ce "s-a ajuns" e rău ca stăpân)
Să nu-ți crezi ochilor.
Să nu-ti pleci urechea la tot ce spune lumea.
Să nu umbli cu cioara vopsită. (Să nu păcălești)
Să nu umbli cu zaruri măsluite. (Să fii cinstit)
Să nu umbli haihui. (Fără rost)
Să nu vinzi castraveți la grădinar.
Să nu vinzi pielea ursului din pădure.
Sărac cu duhul.
Sărac de-i suflă vântul prin buzunare.
Sărac - lipit pământului.
Sărbătorile învrednicesc putorile.
Să scoti castanele din foc cu mâna altuia.
S-a sculat cu dosu-n sus.
S-a sculat cu noaptea-n cap.
S-a sculat odată cu găinile.
Să se ducă învârtindu-se. (Când dorești să scapi de cineva foarte repede.)
Să te ferească Dumnezeu de omul prost și de femeia beată.
Să-ți pleznească obrazul de rușine.
Să-ți ții vorba-n gură. (Să nu vorbești când nu trebuie)
Să vă dea Dumnezeu sănătate și casă de piatră. (Se spune la nuntă)
Să vă dea Dumnezeu sănătate și casă de piatră. (Urare. Se spune la căsătorie, la nuntă)
Să vezi si să nu crezi!
Se dă cu capul de ceasul morții. (Îl frământă o chestiune arzătoare)
Se linge pe buze de poftă.
Se mișcă ca ochii mortului. (E puturos)
Se prinde cartea de el ca părul pe broască.
Se simte cu musca pe căciulă. (Se simte vinovat)
Se ține bățos. (De neînduplecat)
Se ține de om ca păduchele de câine.
Se ține scai de capul omului.
Seamănă ca două picături de apă.
Soacră-soacră poamă acră, de te-ai coace cât t-ai coace, dulce tot nu t-ei mai face.
Socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg.
Speranța moare ultima.
Spune-mi cu cine te însoțești, ca să îți spun cine ești.
Stai tot timpul cu frica-n sân.
Strâmbii mănâncă țara, că drepții nu mai apucă.
Strânge bani albi pentru zile negre.
Strici orzul pe gâște.
Supăratului i se taie nasul.
Surdul nu le aude, dar le potrivește.
Ș
Șantierul "cucu". Nu iei bani, dar ai de lucru.
Și-a găsit dracu’ capacu’.
Și-a pus picioarele pe spinare. (S-a dus învârtindu-se)
Și-așa-i bine, și-așa-i rău. (Pe deoparte e bine, pe de altă parte e rău)
Și cu buzele unse si cu slănina in pod.
Și cu-o floare, și cu zece, primăvara tot se trece.
Și cu oile toate și cu lupii prieteni nu se poate.
Și deșteaptă și frumoasă și devreme acasă.
Și lupul de foame iese din pădure afară.
T
Tace si le face.
Taie frunză la câini.
Te-ai dus bou și te-ai întors vacă. (Nu ai învățat/priceput nimic.)
Te-ai făcut de cacao. (De rușine)
Te-a prins cu mâța-n traistă. (Ai mințit)
Te-a prins cu ocaua mică. (Ești necinstit)
Te ard de nu te vezi. (Amenințare cu o pedeapsă gravă)
Te bagi în toate ca măraru-n bucate.
Te faci de garagață / de băcănie / de bășcălie / de panaramă / dă râsul lumii.
Te grăbești ca mireasa.
Te roade sărăcia precum rugina fierul.
Te scumpești la tărâțe și te ieftinești la făină.
Timpul vindecă orice rană. (E cel mai bun doctor)
Toamna se alege pleava de grâu.
Toamna se numără bobocii.
Toate la vremea lor.
Toate loviturile rănesc, ultima omoară.
Tot pățitu-i priceput.
Tot țiganu' își laudă ciocanu'.
Trag feciorii la frumoase ca muștele la ... dulceață. (eufemism)
Trai neneacă, pă/cu banii babachii. (Cu banii lu' babacu)
Trai pe vătrai. (Cineva care o duce bine fără să muncească)
Trei lucruri nu lasă în pace pe om: vinul, femeia și banul.
Tu le faci, tu să le tragi.
Tu-mi spui mie că rața-mpunge, când ea măcăie și fuge?
Ț
Țânțarul nu te lasă să te odihnești, dar nici nu te lasă să muncești.
Țara arde și baba se piaptănă.
Țigările sunt cuie de coșciug.
Ține-te în pielea ta, ca să nu dai de belea.
Ține-ți limba-n gură ca să ai friptură.
Toți leneșii obișnuiesc să-și facă planuri mari.
U
Uită de la mână pân-la gură.
Ulciorul nu merge de multe ori la apă.
Umblă cu brișca (cuțitul) la carâmbul cizmei. (E prevăzător sau periculos)
Un bărbat adevărat are argint la tâmple, aur în pungă și oțel unde trebuie.
Una dreaptă și zece strâmbe.
Una gândește cârciumarul, și alta bețivul.
Un arbore nu face pădure.
Una vorbim, bașca ne-nțelegem.
Un bogat când moare, săracul fluieră.
Un bordei să ai, numai să fie al tău.
Unde a dus surdul roata si mutul iapa.
Unde a fost are să mai fie.
Unde a mers mia, merge si suta! (Alternativa expresiei anterioare)
Unde dai și unde crapă. (O acțiune cu efect neașteptat)
Unde e minte multă e și nebunie multă.
Unde e sărăcie e și ceartă.
Unde e una, se strâng mai multe.
Unde e vorba multă, acolo e treaba scurtă.
Unde-i banul, acolo-i și mintea.
Unde-i lege nu-i tocmeală.
Unde nu faci foc, nu iese fum.
Unde nu-i cap e vai de picioare.
Unde nu-i, nici Dumnezeu nu cere.
Unde nu merge suta, merge mia.
Unde pune omul mâna, pune Dumnezeu mila.
Unde sare si unde te lovește.
Unde-s doi puterea crește. (Dacă amândoi trag in aceeași parte)
Unde sunt doi soldați unul ia comanda.
Unde sunt popi mulți, moare pruncul nebotezat.
Unde-ți umblă mintea! (Consideri că cineva are idei ieșite din comun)
Unde umblă câinii cu covrigi in coadă.
Unii au cap ca să le plouă în gât.
Un om prost are cap zevzec.
Un prieten nu se pierde.
Un tăntălău mai mare nici că se poate.
Unul care a ajuns cineva. (A căpătat renume)
Unul care-i fripturist. (Profită de ocazie nu tocmai cinstit)
Unul care trage spuză pe turta lui. (Care își asumă meritele altora)
V
Vânzătorul care trage la cântar.
* Variantă: Țara arde și nebunul își pârlește ciomagul.
Vezi că-i albă și zici că-i neagră. (Încerci să ascunzi adevărul)
Vezi paiul din ochiul altuia, dar nu bârna din ochiul tău.
Viața leneșului e grea și mai mult înveți din ea.
Viață-viață legată cu ață. S-a rupt ața, s-a dus viața!
Vinde făina cu ocaua mică.
Vine iarna, n-am palton/ Nu-i nimica, am baston.
Vinul dezleagă limbile. (Romanii spuneau: In vino veritas.)
Vorba de rău se duce ca glonțul, iar cea de bine abia se aude.
Vorba dulce e ca sarea în bucate.
Vorba dulce mult aduce.
Vorba e ca acul: poate să coasă, dar poate să și înțepe.
Vorba e făcută ca să ascundă gândurile.
Vorba multă - sărăcia omului.
Vorbele trec, faptele rămân.
Vorbe spuse la mânie îs ca cele la bucurie.
Vorbești de lup și lupul la ușă.
Vrabia mălai visează. (Un scop greu de atins)
Vrea să facă din rahat bici. (Lucru imposibil)
Vrea să fie și grâul scump și făina ieftină.
Vulturul nu prinde muște.
Z
Zece înțelepți nu pot să descurce ceea ce un nebun a încurcat.
Zgârcit de-și mănâncă de sub unghie.
Zgârcitul e totdeauna sărac.
Zidul alb e hârtia nebunilor.
Ziua bună multă vreme nu ține.
Ziua bună se laudă seara.
Ziua caută-ți de lucru iar noaptea de somn.
Ziua frumoasă de dimineață se cunoaște.
Ziua fuge de bivoli și noaptea le dă cu coarnele.
Ziua multe descoperă.
1. Ai bani - Ai prieteni. N-ai bani - N-ai prieteni.
2. Ai parale, ai scăpare.
3. Ban pe ban clădește casa.
4. Bani să fie, că loc pentru ei – destul.
5. Banii îl fac pe om maimuță.
6. Banii n-au ochi să vadă pe ce îi cheltuiești.
7. Banii nu aduc învățătura, dar învățătura aduce banii.
8. Banii nu ajung, trebuie să știi să-i cheltuiești.
9. Banii nu cresc în pom.
10. Banii nu se culeg de la trunchi, ca surcelele.
11. Banii sunt buni numai într-o singură zi a săptămânii, într-o zi de sărbătoare sau într-una ploioasă.
12. Banii și tinerețea sunt ca apa în timpul revărsării.
13. Banul are trecere în orice curte.
14. Banul ascuns în pământ, nici crește, nici rodește.
15. Banul deschide ușile fără chef.
16. Banul e ca pușca vânătorului: când vede vânat, trage.
17. Banul e murdărie pe mâini; când te speli, se duce.
18. Banul e o mică roata, ce-nvârtește lumea toată.
19. Banul e ochiul dracului.
20. Banul e rotund: se rostogolește până își găsește un stăpân.
21. Banul face bani.
22. Banul face din om neom.
23. Banul face lumină în loc întunecos.
24. Banul îi dă limbă celui ce n-are.
25. Banul nu are coadă. Dacă îl arunci, nu ai de ce să-l mai apuci.
26. Banul, bucuria celor zgârciți.
27. Banul, oricine l-ar folosi, greu e să-l păstreze.
28. Când ai bani gândește-te la ziua când nu-i vei mai avea.
29. Chiar dacă ai foarte mulți bani, dacă nu ești darnic, te numesc sărac.
30. Cine are bani n-are minte. Cine are minte n-are bani.
31. Cine economisește banul trăiește fără griji.
32. Cine nu respectă bănuțul nu e demn de un ban mai mare.
33. Cu bani poți cumpăra un ceas, dar nu poți cumpăra timpul.
34. Cu bani poți cumpăra un pat, nu și somnul.
35. Cu banii poți cumpăra sexul, dar nu dragostea.
36. Dacă vrei să știi ce părere are Dumnezeu despre bani, uită-te numai la ce fel de oameni îi dă.
37. Economisiți bănuții, banii cei mari vor avea grijă de ei înșiși.
38. Niciodată să nu-ți cheltuiești banii înainte de a-i avea.
39. Nimeni nu este sărac, chiar dacă gândește că este astfel.
40. Nu e de ajuns să ai bani, trebuie să știi să-i cheltuiești.
41. Nu e o arta să câștigi banul, dar e o artă să știi să-l administrezi.
42. Nu munci atât de mult, că nu mai rămâne timp ca să câștigi bani.
43. Nu te căsători pentru bani. Poți să îi împrumuți mai ieftin.
44. Numai atunci când ultimul copac va muri, ultimul rău va fi otrăvit și va fi prins ultimul pește, ne vom da seama că banii nu pot fi mâncați.
45. Poți cumpăra cu bani o carte, dar nu și cunoașterea.
46. Poți cumpăra cu bani o carte, dar nu și cunoașterea.
47. Poți cumpăra sânge cu bani, dar nu și viața.
48. Prea multă bogăție prostește oamenii.
49. Prietenul omului e buzunarul său.
50. Un prost poate câștiga bani, dar numai un înțelept îi poate păstra.
nu se pune virgulă!
- Ai carte, ai cu ce sa te stergi la cur.
- Ca romanu' nu-i niciunu', unde-s multi putea fi unu'!
- Cand ai intrat in rahat pana la nas, tine-ti gura inchisa.
- Cand nevasta tace, sa n-o-ntrerupi.
- Cine fura azi un ou si se lasa prins ... e bou!
- Cine NE viziteza ne face ONOARE, cine NU, PLACERE...
- Cum iti asterni, cum vine altul si se culca in locul tau.
- Daca totul a iesit bine, inseamna ca ai gresit undeva.
- De urata nu-i frumoasa, da'i desteapta, proasta dracu';.
- Fie painea cat de rea, tot ti-o fura cineva.
- In viata sunt doua cuvinte care deschid multe usi: "trage" si"impinge".
- Iubeste-ti copilul ca si cum ar fi al tau.
- Lasa pe maine ce poti face azi ca poate maine nu mai este nevoie.
- Mai bine burtos de la bere decat cocosat de la munca!
- Mama prostilor e mereu gravida.
- Ne nastem goi, uzi si flaminzi. De abia dupa aceea lucrurile se inrautatesc.
- Nicio fapta buna nu scapa nepedepsita!
- Nu esti beat atata timp cat poti sta intins pe podea fara sa te sprijini.
- Omul intelept isi face vara sanie si iarna o pune pe foc.
- Prietenul la bani se cunoaste.
- Proverb marinaresc: - Iubeste-ti copilul ca si cum ar fi al tau!
din proverbele popoarelor
Cand ai 10 pasi de facut, 9 pasi sunt jumatatea drumului. (proverb chinez)
Inteleptul nu spune ce stie, iar prostul nu stie ce spune. (proverb turc)
Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti pe gratis. (proverb japonez)
Nu munci atat de mult, ca nu mai ramane timp ca sa castigi bani. (proverb evreiesc)
Tinerii nu stiu, iar batranii nu mai stiu. (proverb tailandez)
Codul muncii:
1. Ne nastem obositi, pentru a ne odihni.
2. Munca l-a creat pe om, dar nici lenea nu l-a omorat.
3. Daca vezi un coleg odihnindu-se, ajuta-l.
4. Daca ti se face chef sa te apuci de munca, stai jos, odihneste-te si o sa-ti treaca.
5. Ce poti face azi, nu lasa pe maine, ci pe poimaine sau raspoimaine, ca poate nu mai este nevoie.
6.Un lucru care nu se rezolva de la sine in 30 de zile, nu merita sa te mai ocupi de el.
7. Munca e sanatate curata, deci s-o lasam pentru cei mai bolnavi ca noi.
8. Munca il innobileaza pe om. Societatea noastra nu mai are nevoie de nobili, caci a trecut vremea lor.
9. Cine se scoala prea de dimineata, doarme prea putin, e obosit si casca toata ziua.
10. Cine nu munceste, nu greseste, iar cine nu greseste, merita promovat.
11. Serviciul nu e crasma, sa stai toata ziua in el, asa ca mai du-te, dracului, acasa.
Proverbe talmacite si rastalmacite
A
A aduce apă după ce s-a stins focul.
A aduna nuiele pentru spinarea sa.
A ajunge cuțitul la os. (Orice răbdare are un sfârșit)
A arăta pumnul sub batistă. (Amenințare îmbrăcată în cuvinte frumoase)
A arde pe cineva. (A bate, a pedepsi)
A auzit clopotul, dar nu știe de la ce bisericǎ.
A avea ac de cojocul cuiva. (Amenințare spusă cuiva care se încăpățânează)
A avea de-a face cu cineva. (Amenințare)
A avea mai mult noroc decât minte.
A băga mâna in foc pentru cineva.
A bate apa-n piuă
A bate calul care trage. (A fi nedrept)
A bate capul. (A sâcâi pe cineva cu vorba)
A bate fierul cât e cald.
A bate găina cu lanțul.
A bate la ochi. (Un lucru îndoielnic)
A bate toba în tot satul. (A duce o vorbă de la unul la altul)
A călca pe bec. (A fi găsit vinovat)
A cânta cuiva în strună. (A întări convingerea cuiva, fără opinie proprie)
A căra apă cu ciurul. (A face un lucru inutil)
Aceeași Mărie cu altă pălărie. (La même Janette autrement coifé)
A da bir cu fugiții.(A pleca în mod rușinos)
A da ortul popii. (A muri)
A da peste noroc.
A da portocale la porci.
A da una "În numele Tatălui". (A lovi cu putere)
A despica firul în patru. (A analiza un lucru)
A duce cu preșul. (A păcăli)
Adevărul este întotdeauna la mijloc.
Adevărul se spune la despărțire.
Adevărul stă scris printre rânduri.
A dispărut de parcă l-a-nghițit pământul.
A face bortă în apă.
A face cinste. (A da de băut)
A face cruce în tavan. (De bucurie)
A face cuiva hatârul. (A împlini dorința)
A face cuiva ochi dulci. (A linguși)
A face cum îl taie capul.
A face din cal măgar și din țânțar armăsar. (A exagera)
A face ochi dulci cuiva.
A face pe cineva cu ou și cu oțet. (A face cuiva morală foarte aspră)
A face pe cineva de două parale.(A face cuiva morală foarte aspră)
A face treaba în doi peri. (De mântuială)
A face umbră pământului degeaba. (Un om fără rost)
A face un bine înseamnă a-și bate cuie în talpă.
A fi cu ochii în patru. (A fi foarte atent la ceva primejdios)
A fi pe drojdie (cu banii). A fi la limită (cu banii)
A fi prins cu cioara vopsită. (Încercare nereușită de a înșela pe cineva)
Ai ales pân-ai cules. (O alegere proastă)
Ai carte ai parte.
Ai, dai, n-ai. Ia nu da, să vezi cum ai.
Ai dat-o cotită. (Ai făcut o gafă, ai spus o prostie)
A-i fi frică și de umbra sa.
A împăca capra cu varza. (Două lucruri incompatibile)
A înghițit gălușca și a tăcut chitic.
A îngrășa porcu-n ajun de Crăciun. (A se pregăti pentru ceva în ultimul moment)
Ai pus degetul unde mă doare. (In discuție s-a atins un lucru esențial)
A i se face urechile ca la măgar. (Ascultă cu atenție un secret)
A i se urî cu binele. (Cineva care caută gâlceavă)
A lăsa pe cineva cu vorba-n gură. (Semn de dispreț)
A lăsa baltă un lucru. (A părăsi ceva neterminat)
A lua partea leului. (Împărțire nedreaptă)
A lua plasă (A fi păcălit)
A luat-o la măsea. (S-a îmbătat)
A lucra din plin. (Repede și cu spor)
A mânca coliva cuiva. (Amenințare)
A-nțărcat bălaia. (Când nu vrei să mai ajuți pe cineva care nu merită)
A nu face față. (Ceva care depășește capacitatea cuiva)
A nu vedea pădurea din cauza copacilor.
A păli pe cineva. (A lovi)
A purta de la Ana la Caiafa. (A duce cu vorba)
Apa trece, pietrele rămân. (Necazurile trec și totul rămâne ca-nainte)
A peria pe cineva. (A linguși)
A pica din senin. (Pe neașteptate)
A pierde vremea de pomană. (A irosi timpul în zadar)
A pleca câine surd la vânătoare. (Nepregătit pentru o acțiune)
A pleca la vânătoare fără pușcă.
A plecat cu graba si s-a-ntâlnit cu zăbava.
A prinde cu mâța-n sac. (A dezvălui o minciună, un furt)
A pune bețe-n roate. (A pune piedici cuiva)
A pune carul înaintea boilor. (A face treaba pe dos)
A pune paie pe foc. (A înteți o ceartă)
A pune țara la cale. (O discuție lungă și fără rost)
A rânji fasolea. (peiorativ - Cineva care râde necuviincios)
Arde casa și el cu luleaua "Dă-mi un foc". (Cineva care vine cu pretenții minore într-o împrejurare mult mai importantă)
Are balta pește. (Cineva care este îndestulat)
Are limba despicată. (E șiret ca șarpele)
Are limba înveninată. (Vorbește de rău)
Are minte de găină.(E fraier, ușor de păcălit)
Are o potcoavă și-i mai trebuie trei și calul.
Are o zi lucrătoare și una sărbătoare.
Are spor la treabă. (Cineva harnic, lucrează repede)
Are suflet de câine.
Așa e când e să se ducă de râpă. (Un lucru sortit să nu reușească)
A sări în ochi. (Un lucru cert)
A sări peste cal. (a exagera)
Așchia nu sare departe de trunchi.
A scoate ceva din pământ, din piatră seacă. (A face rost de un lucru ca printr-o minune)
A scoate-o din pământ, din iarbă verde. (A minți)
Ascultă și nu te mânia, ca să te poți îndrepta.
A se culca odată cu găinile. (Devreme)
A se da de ceasul morții. (A fi frământat la maximum de un gând)
A se da de ceasul morții. (A se strădui în zadar)
A se da de gol. (A-si dezvălui o intenție ascunsă)
A se da peste cap pentru a face un lucru.
A se dezbrăca de caracter. (A-și pierde cumpătul și trece la vorbe/fapte urâte)
A se face că plouă. (se face că a uitat ce s-a întâmplat)
A se face luntre și punte. (A face tot posibilul)
A se juca cu focul. (A întreprinde ceva periculos)
A se lăsa pe tânjeală. (A se lenevi)
A se uita ca curca în fântână.
A se uita ca curca-n crăci.
A se uita ca mâța-n calendar.
A se umfla în pene. (A fi îngâmfat)
A-și băga mințile-n cap. (A-și îndreapta purtarea)
A-și bate singur cuie-n talpă. (A-și crea necazuri)
A-și da arama pe față. (A-și dezvălui intenții rele)
A-și da cu părerea.
A-și da în petic. (A-și da pe față, fără voie, anumite cusururi)
A-și da în petic. (A spune/face un lucru nepotrivit)
A-și face singur bube-n cap.
A-și ieși din fire. (A se supăra, a-și pierde cumpătul)
A-și înghiți cuvintele. (A fi surprins)
A sta călare pe noroc.
A sta cu banii la saltea. (Cineva care e zgârcit)
A sta cu burta la soare.
A sta cu burta pe carte.
A sta cu un ochi la slănină și cu altul la făină.
A strica orzul pe gâște. (A da cuiva care nu prețuiește ce primește)
A strica prietenia cu cineva.
A trage la șaibă. (Muncă monotonă de zi cu zi)
A trăncăni vrute și nevrute.
A trecut baba cu colacii. (A ezitat să întreprindă ceva favorabil)
A uita de la mână până la gură.
A umbla cu capul in nori. (Visător)
A umbla cu cioara vopsită. (A minți, a încerca să înșele)
A umbla hai-hui. (Fără rost)
A vedea negru înaintea ochilor. (De mânie, de supărare)
A vedea roșu înaintea ochilor. (Mânie)
A vedea stele verzi. (In urma unei lovituri)
A veni pe nepusă masă. (Pe neașteptate)
A vorbi cu tâlc. (Cu subînțeles)
A vorbi în doi peri. (A vorbi aiurea)
A vorbi între patru ochi. (Ceva secret)
A zburat puiu cu ața. (Ai pierdut ocazia)
B
Bacșișul este inclus dar nu este exclus.
Ba e albă, ba e neagră. (Cineva care încearcă să mintă)
Bagi pe dracu’n casă cu dracu și nu-l poți scoate cu suta de arhierei.
Banii fac bani și păduchii tot păduchi.
Banul e ochiul dracului.
Banul e o mică roată ce-nvârtește lumea toată.
Banul face din om neom.
Banul la ban trage.
Bărbierul învață meseria pe capul proștilor.
Barca cât este de veche tot mai trece-odată iazul/ Baba cât e de bătrână tot ar mai sări pârleazul (Păstorel Teodoreanu)
Bătaia e ruptă din rai. (Se spune despre educația copiilor)
Bătaia la copii e ca buruiana de leac / e ruptă din rai. (Demodat)
Bătrânețile nu vin singure, ci cu multe nevoi.
Beleaua stă pe capul omului ca păduchii pe câine.
Binefacerile făcute altora nu trebuie reamintite.
Bine faci, bine găsești.
Binele ce-l faci cuiva, ți-l întoarce vremea care vine.
Boala intră cu carul și iese pe urechea acului.
Boală lungă - moarte sigură! (Un lucru cu care te chinuiești îndelung e sortit să nu reușească)
Bogatul nu crede săracului și sătulul nu crede flămândului.
Brânză bună în burduf de câine. (Un om inteligent ce nu-și face cinste)
Buba cap nu face până nu se coace.
Bucuria trece repede, dar durerea nu se uită.
Bună ziua ți-am dat, belea mi-am căpătat.
Burta plină nu învață bine.
Buturuga mică răstoarnă carul mare.
C
Capra bese și oaia trage rușinea.
Capra e plină de râie dar umblă cu coada in sus.
Capra sare masa, iada sare casa. (Cineva care imitând, exagerează)
Capul face, curul trage. (Suferi dacă nu judeci când faci un lucru)
Capul plecat, sabia nu-l taie (dar cu umilință lanțul încovoaie).
Capul tău a mai fost la un cur de babă. (N-ai minte)
Caută bătaia cu lumânarea. (Se spune la copii)
Căile Domnului sunt necunoscute. (Soarta)
Căpățână cinci oca. (Se spune cuiva încăpățânat)
Câinele care latră nu mușcă.
Câinele fuge de zburătură nu de îmbucătură.
Câinele moare de drum lung și prostul de grija altuia.
Câinii latră, caravana trece.
Călătorului îi stă bine cu drumul. (Să nu zăbovești când întreprinzi ceva)
Calicia pierde omenia.
Calul de dar nu se caută la dinți.
Calul moare de drum lung și prostul de grija altuia.
Când ai intrat în rahat până la nas, ține-ți gura închisă.
Când ești sătul lasă câteva firimituri și la vrăbii.
Când îi dai îi fată vaca, când îi ceri îi moare boul.
Când mi-oi vedea ceafa. (Niciodată)
Când mori nu iei nimic cu tine.
Când ne-o fi mai rău să ne fie ca acum. (Se spune la petrecere)
Când nevasta tace, să n-o’ntrerupi.
Când omul cade, îi piere și umbra.
Când pisica nu-i acasă, joacă șoarecii pe masă.
Când se duce parcă vine și când vine parcă stă (Cineva care nu face nimic)
Când vorbesc nu fluier. (Nu vorbesc aiurea)
Când vorbești să fie cum ai da cu pensula, nu cum ai da cu parul.
Cârnatul când se-ndeasă începe a crăpa.
Câte bordeiuri atâtea obiceiuri. (Fiecare familie are rețeta ei)
Ce-ai luat pe mere ai dat pe pere.
Ce-am avut și ce-am pierdut? Caprele tot șapte sunt.
Ceapa are multe fuste dar tot degeră la frig. (Călcâiul lui Ahile)
Ce are-n gușă - și-n căpușă. (Cineva care vorbește vrute și nevrute)
Ce are sula cu prefectura? (Asociație nepotrivită de idei)
Ce crezi tu că poți face, alții au făcut deja.
Cerul e mai negru ca dracul.
Ce dai, aia primești.
Ce e-n gușă, și-n căpușă. (Cineva care vorbește vrute și nevrute)
Ce e scris e sfânt. (Lat: Verba volant, scripta manet)
Ce faci cu mâna ta e bun făcut.
Ce omul face, nici dracul nu desface.
Ce-i al tău e pus deoparte.
Ce-i dat de la D-zeu e bun venit! (Te împaci cu gândul că ai primit/moștenit ceva netrebuitor)
Ce-i mai bun la om e câinele. (Câinele fiind simbol de răutate)
Cei mai mulți din neștiință greșesc la cele de cuviință.
Ce înveți la tinerețe, aia știi la bătrânețe.
Ce-i prea mult strică.
Cel ce se teme să piardă nu poate să câștige.
Ce mai la deal-la vale. (Pe scurt vorbind)
Ce mai tura-vura. (Pe scurt vorbind)
Ce omul face, nici dracul nu desface.
Ce știe tot satul, nu știe bărbatul. (Bărbatul e ultimul care află că nevasta îl înșeală)
Ce-ți dorești tu ție să-mi dea Dumnezeu mie.
Ce ție nu-ți place, altuia nu-i face.
Ce ți-e scris, în frunte ți-e pus. (Fiecare om are o soartă, un destin)
Ce ție ți se pare neînchipuit de greu, alții deja au făcut.
Ce poți face azi nu lăsa pe mâine.
Ceva care se duce de râpă. (se distruge)
Ceva care se petrece din an în paște. (foarte rar)
Ceva care "vine peste mână". (Un lucru neconvenabil)
Ceva de care s-a ales praful.
Ceva care nu se cade. (O vorbă sau o faptă ne la locul ei)
Ceva care merge ceas. (Un mecanism sau o afacere care funcționează perfect)
Ce vine de la Domnul e bun venit.
Chelului îi trebuie tichie de mărgăritar. (Își dorește ce nu-i dă mâna)
Civilizația e diferența dintre ogor și maidan.
Cine aleargă după doi iepuri, nu prinde niciunul.
Cine are barbă, are și pieptene. [Grigore George Tocilescu - Materialuri folcloristice (1900)]
Cine are nevastă bună ajunge fericit. Cine are nevastă rea ajunge filozof.
Cine are noroc la joc, n-are noroc în dragoste.
Cine are urechi de auzit, să audă!
Cine cere, nu piere, dar nici nume bun nu are.
Cine e harnic și muncește are tot ce vrea. Cine-i leneș și chiuleste are tot asa.
Cine face bine, bine găsește; / Cine face rău, rău-l însoțește.
Cine fură azi un ou, mâine va fura un bou.
Cine fură o pâine ajunge-n pușcărie, cine fură un milion ajunge ministru.
Cine-mparte, parte-și face.
Cine muncește n-are timp să facă bani.
Cine naiba a mai văzut brânză friptă la grătar domnișoară pe măgar.
Cine ne vizitează ne face onoare, cine nu, plăcere.
Cine nu crede în el însuși nu crede în nimic.
Cine nu muncește, nu mănâncă.
Cine nu voiește când poate nu va mai putea când va voi.
Cine poate oase roade, cine nu - nici carne moale.
Cine râde la urmă râde mai bine.
Cine s-a fript cu ciorba, suflă și-n iaurt.
Cine sapă groapa altuia, cade singur în ea.
Cine seamănă vânt culege furtună.
Cine se amestecă în tărâțe, porcii îl mănâncă. [Grigore George Tocilescu - Materialuri folcloristice (1900)]
Cine se aseamănă, se adună.
Cine se scoală de dimineață, departe ajunge.
Cine se scuză se acuză.
Cine te vede intrând în cârciumă nu zice că ai intrat să te închini.
Cine umblă cu miere se mânjește și pe buze.
Cine umblă pe drum cu gândul acasă își pierde căciula în târg.
Cineva care a dat în mintea copiilor. (Este naiv)
Cineva care are capul baniță de carte.
Cineva care are gura spurcată. (Prevede ceva neplăcut)
Cineva care are fitilul scurt. (Certăreț)
Cineva care este ciuca bătăilor. (Mănâncă bătaie tot timpul)
Cineva care este coadă de topor. (Stă în slujba cuiva care asuprește lumea)
Cineva care este turnător. (Spionează și dezvăluie)
Cineva care e "mort" după altcineva. (Iubește nespus)
Cineva care e "mort" după ceva. (Dorește un lucru foarte mult).
Cineva care este "beat-curcă". (La curcani se turna rom pe gât înainte de a-i tăia)
Cineva care este cu capsa pusă. (Certăreț)
Cineva care este cu un ochi la slănină și cu altul la făină. (hrăpăreț)
Cineva care este "lasă-mă să te las" (Dezinteresat, moale la treabă)
Cineva care nu-și vede lungul nasului. (Îngâmfat și cam obraznic)
Cineva care o duce bine/ îi merge din plin/ are stare bună.
Cineva care s-a ajuns. (S-a îmbogățit)
Cineva care se mișcă "ca ochii mortului". (E încet la treabă)
Cineva care "și-a băut mințile". (Din cauza băuturii face lucruri nechibzuite)
Cioară mândră și flămândă.
Colac peste pupăză. (Ceva care vine să înrăutățească o situație deja precară)
Copacii mor în picioare.
Copacul cu rădăcini adânci nu se teme de furtună.
Copilul cu douǎ moașe rǎmâne cu buricul netǎiat.
Corb la corb nu scoate ochii.
Cu capul în biserică și cu gândul la dracu'.
Cu cât înveți mai mult, cu atât știi mai puțin.
Cu cât țipi mai tare cu atât te doare mai rău.
Cui pe cui se scoate.
Cuiva îi lipsește o doagă. (Nu e întreg la minte)
Cultura e ceea ce rămâne când ai uitat tot ce ai învățat.
Cum a venit, așa s-a dus. (Ce se câștigă ușor, se pierde repede)
Cum e fața liniștită a izvorului curat, așa-i viața celui care e cu Cerul împăcat.
Cum e tocul - și pistolul.
Cum e turcul așa e și pistolul. [Grigore George Tocilescu - Materialuri folcloristice (1900)]
Cu mintea zurlie și cu privirea șașie. (Cineva pe care nu se poate conta)
Cum îți așterni, așa dormi.
Cum îți așterni, cum vine altul și se culcă în locul tău.
Cum pui așa aduni, și cum semeni, așa culegi.
Cum se duce parcă vine, și când merge parcă stă. (Ceva care nu functioneză)
Cum te scoli de dimineață, așa îți merge toată ziua.
Cu muncă și cu răbdare, poți face cât unul mare.
Cu o floare nu se face primăvară.
Cu răbdarea treci și marea.
Curaj găină că te tai. (Îndemn de a face un lucru neplăcut)
Curățenia este mama sănătății.
Curcă de beat. (La curcan i se băga rom pe gât înainte de a-l tăia)
Cu sare și cu smântână și opinca tatii e bună.
D
Dacă alergi să câștigi bani îi dai înapoi la doctor.
Dacă baba avea ventil, se chema automobil. (O supoziție improbabilă)
Dacă dai cu ciomagul, vezi că are două capete. Unul s-ar putea să se întoarcă pe spinarea ta.
Dacă îți dau una, zici că n-ai avut noroc. (Amenințare)
Dacă mergem împreună vreau să-ți simt cotul.
Dacă minți odată trebuie să minți de mai multe ori.
Dacă nu se duce Mohamed la munte, vine muntele la Mahomed. (Treabă făcută pe dos)
Dacă și cu Parcă se plimbau în barcă. Și dacă Dacă nu era, Parcă parcă se-neca.
Dacǎ tǎceai, filozof rǎmâneai.
Dacă te bagi între lupi, urlă ca lupul. (Nu te împotrivi curentului)
Dacă te iei după capul altuia te duci de râpă.
Dacă te lași în coadă la tors, Joimărița îți agață fuiorul în prăjină. (Se spune la fete)
Dacă totul a ieșit bine, înseamnă că ai greșit undeva.
Dacă umblă porcul cu paiu-n gură, se schimbă vremea.
Dacă vrea să-și înece câinele, țăranul spune că e turbat.
Dacă vrei să scapi de un prieten, împrumută-i bani.
Dacă vrei să te îneci, fă-o într-o apă adâncă.
Dar din dar se face rai.
Darul cel târziu nu are putere de dar.
Darul la timp dăruit prețuiește îndoit.
Darul nu după mărime, ci după dragoste se prețuiește.
Dă ce te lasă inima.
Dă cuiva un deget și-ți ia toată mâna.
Dă Doamne sănătate, că belele curg.
Dă-i Doamne Românului mintea de pe urmă. (După multe încercări nereușite, o idee bună)
De bani se plâng toți, dar de minte niciunul.
De când era lupul cățel și măgarul vițel.
De unde nu este nici D-zeu nu prea cere.
Decât codaș la oraș, mai bine în satul tău fruntaș.
Decât cu un prost la câștig, mai bine cu un deștept la pagubă.
Decât multă minte știu că e mai bine să ai totdeauna un dram de noroc.
Decât o sută de ani cioară, mai bine un an privighetoare.
Decât să mănânc pâine cu unt și să mă uit în pământ, mai bine mănânc pâine cu sare și mă uit la soare.
Decât să plângă mama, mai bine să plângă mă-sa.
Decât un cal obosit, mai bine un măgar odihnit.
Decât un car de frumusețe, mai bine un dram de minte.
Decât vin oțețit / mai bine oțet cinstit.
De ce îți este frică, de aia nu scapi.
De ce nu-ți pasă nu-i al tău.
De ce te îmbogățești mai tare, d-aia te usuci mai mult.
De ce te-mbeți dacă știi că-ți face rău?!
De departe ochiu-ți bate, de aproape ochiu-ți scoate. (Lucrurile nu sunt așa cum par la prima vedere)
De haram a venit, de haram s-a dus. (Un lucru căpătat ușor se pierde repede)
De treci Dunărea înot, te-mpiedici la mal de-un ciot.
De unde iei trebuie să și pui.
De unde nu este nici Dumnezeu nu cere.
De urâtă nu-i frumoasă, da'i deșteaptă, proastă dracu.
Degrabă să asculți, târziu să grăiești. Și la mânie cu totul să zăbovești.
Despre morți, numai de bine.
Deștept de-i crapă capul. (E prost)
Deșteptul învață din greșelile altora, dar prostul nici măcar din greșelile lui.
Deșteptul promite și prostul crede.
Deșteptul se lovește cu capul de zidul proștilor.
Din greșeli înveți.
Din spate liceu, din față muzeu. (Deziluzie)
Din vorbă se face fapta și din faptă vorba.
"Doamne ferește!" pân'te nimerește.
Doi cu sapa, cinci cu mapa. (Birocrație)
Doi încarcă, doi descarcă. Merge treaba? Merge! (Lucru făcut în zadar și fără cap)
Domnia și prostia se plătesc.
Domnul a dat, Domnul a luat!
Două, și cu a brânzii - nouă. (Socoteală încurcată)
Două vorbe un ban nu fac. (Vorbă în zadar)
Dracul nu e așa de negru cum crede lumea.
Dragă, dragă… pân'ți-o bagă. (Face curte la început)
Dragoste cu pacoste. (Din prea mulă iubire se întâmplă lucruri neplăcute)
Dragostea dea 2-a oară e ca apa chioară.
Dragostea e ca o doctorie: dacă e prea multă te omoară.
Drumul cunoscut e cel mai scurt.
Drumul spre iad e pavat cu intenții bune.
Dumnezeu a făcut trandafirul și dracu i-a pus ghimpii. (Nici un lucru nu-i perfect)
Dumnezeu îți dă, dar în gură nu-ți bagă.
Dumnezeu nu bate cu parul, bate cu palma. (Cel ce face rău e pedepsit, dar nu fizic)
Dum spiro spero! (Cât respir, sper - proverb latin)
După faptă și răsplată.
După furtună vine și vreme bună. (Omul speră la necaz)
După mine - potopul. (Nu-mi pasă de ceilalți)
După petrecere vine "ziua regretelor". (Când ți-e rău și te doare capul)
După război mulți viteji se arată.
După tramvai și după femei să nu fugi niciodată.
Du-te cu Domnul și să te întorci sub scut. (Lit. De la război morții erau aduși pe scut)
Du-te învârtindu-te.(Vrei să scapi de cineva)
E
E bun să-l trimiți după moarte.
E ca măgarul între oi.
E cu un ochi la slănină, cu altul la făină. (Cineva hrăpăreț)
E gură căscată / E zăpăuc / E cu capul în nori.
E "gură spartă". (Vorbește vrute și nevrute)
E lesne a povățui, și anevoie a se povățui.
E mai bine în coliba ta / decât în palatul altuia.
E mai dificil sa corectezi o operă decât s-o scrii. (Spun corectorii)
E mai ușor a spune decât a face.
E pe bune. (Nu e glumă)
E rău cu rău, dar mai rău e fără rău. (Prea mult bine te face neom)
E ruptă din stele. (Fată frumoasă)
E scump la tărâțe și ieftin la făină. (Face afaceri proaste)
E spurcat la gură. (Vorbește urât).
Ești cam într-o ureche. (Zăpăcit)
Ești cam "Lasă-mă să te las". (Leneș, inactiv)
Ești nehotărâtă ca fata mare la măritat.
Ești o belea pe capul omului.
Ești un drac împielițat. (Ești năzbâtios - Se spune la copii)
Eu domn, tu domn, cine să ducă sacul?
E un om dintr-o bucată. (Pe care te poți bizui)
E un om - să-l pui la rană/ E ca buruiana de leac.
Eu sunt mic, nu știu nimic. Tata-n pod belește oaia. (Când cineva vrea să ascundă adevărul, dar se dă de gol.)
Exemplele rele strică moravurile bune.
Exemplele sunt făcute pentru proști.
F
Fă bine la altul, să vezi tu cum îți auzi vorbe.
Face planul ca țiganul. (Un plan cam naiv și nereușit)
Face un lucru cum îl duce capul.
Fântâna adevărată nu îngheață niciodată.
Fă-te frate cu dracul până treci lacul.
Fă-ti iarna car si vara sanie.
Femeia care e rea de muscă. (Își înșeală bărbatul cu oricine)
Femeia care face pe mironosița. (Alintată și nevinovată)
Femeia care zboară ca cioara din par în par.
Femeia este un rău necesar.
Femeia nebătută e ca moara neferecată.
Femeia te ridică, femeia te coboară.
Femeia "ușoară" a zis: "Iubitule, bine faci, dar rău plătești..."
Femeia vede unde bărbatul abia zărește.
Ferește-mă, Doamne, de prieteni, că de dușmani mă feresc singur.
Ferește-te de câine mut / și de om tăcut.
Fiecare cioară își laudă puiul.
Fiecare pasăre pe limba ei piere.
Fie pâinea cât de rea, tot mai bine-n țara mea.
Fie pâinea cât de rea, tot ți-o fură cineva.
Foaie verde lobodă, gura lumii slobodă.
Foamea te scoate afară din casă.
Frate ca frate, da' brânza-i pe bani bărbate.
Frica păzeste bostănăria.
Fricosul roade osul.
Fricosul se sperie și de umbra lui.
Frumoasă parcă e ruptă din rai.
Fuga e rușinoasă, dar e sănătoasă.
Fuge de mănâncă pământul.
Fuge de rupe pământul.
Fuge de-i sfârâie călcâiele.
Fuge ca dracul de tămâie.
Fugi de cel ce pupă în bot, / că îți ia din pungă tot.
G
Găina bătrână face zeama bună.
Găina vecinului face ouă mai mari.
Gând la gând cu bucurie.
Gânduri multe, fără treabă, / Dovedește minte slabă.
Ghinioanele se țin lanț.
Ghinionul îl dai afară pe ușă și el intră pe fereastră.
Ghinionul nu vine niciodată singur.
Graba strică treaba.
Greșeala recunoscută este pe jumătate iertată.
Greu la deal cu boii mici.
Gura bate curul.
Gura copilului adevăr grăiește.
Gura lumii-i slobodă.
Gura lumii n-o astupă nici pământul.
Gura păcătosului adevăr grăiește.
H
Hai, cu D-zeu înainte! (Îndemn la curaj într-o acțiune riscantă)
Hai găină la culcare că ți-e gușa plină.
Hai noroc si la mai mare. (Urare de succes - se spune la chef)
Hopa Mitică - cade-n cap și se ridică.
Hoțul de la hoț învață.
Hoțul jură și iar fură.
Hoțul neprins e negustor cinstit.
Hoțului de hoț îi e frică.
Hoțul zice c-a glumit / Când vede că l-ai zărit.
Hoțul are o vină și păgubașul două.(Păgubașul poate învinui pe cineva nevinovat)
I
Iarna n-au mâncat-o lupii.
Inima de vânzător e venin otrăvitor.
Interesul poartă fesul.
Iubește-ți copilul ca și cum ar fi al tău. //proverb marinăresc
Î
Îi dai cuiva „mură în gură”. (Totul de-a gata)
Îi sare țandăra. (Se supără repede)
Îi trăsnește prin cap ce nici cu gândul nu gândești. (Unul cu idei năstrușnice)
Îl ia gura pe dinainte. (Dezvăluie un secret)
Îmbrăcat de bogdaproste. (Peiorativ - Cineva îmbrăcat prost sau cu haine de pomană).
Înainte de a porunci învață a te supune.
Încalecă și f..e, descalecă și du-te. (Fă-ți interesul fără să-ți pese de altcineva)
În coadă la arat, în față la adunat. * În țara orbilor, chiorul este împărat.
În oala acoperită nu cad gunoaie.
Întrebarea / Trece marea.
Intri bou (la școală) și ieși vacă. (Cineva de care "nu s-a prins cartea")
Învață de la alții, dar fă cum știi tu.
Învață pe alții, ca să fii învățat și tu.
În viață e bine să fii blând ca un miel, dar când în jurul tău sunt lupi e bine să fii leu.
În viață e bine să te ferești chiar și de greșelile altora.
În viață sunt două cuvinte care deschid multe uși: "trage" și "împinge".
Îți dă mâna să faci ceva. (Ai posibilitatea)
Îți fac buzunar la burtă! (Amenințare cu cuțitul).
Îți faci singur palton de scânduri. (Faci un lucru care te decavează)
Îți intră pe o ureche și îți iese pe amândouă.
Îți tai craca de sub tine.
J
Jocul greșeala așteaptă.
Judecă întâi pe om și apoi îl spânzură.
Judecătorul e ca osia de car; cum o ungi nu mai scârțâie.
Jupâneasa duce casa și jupânul duce drumul.
L
La balega subțire puținică apă trebuie.
La balega udă nu-i trebuie multă apă.
La barza chioară îi face Dumnezeu cuib.
La bulboană se adună peștii. (Lumea se adună unde se întâmplă ceva)
Lăcomia strică omenia
Lac sa fie, că broaște-s destule.
Lada la mine, cheia la tine.
La disperare omul nu mai judecă.
La nevasta jucăușă stă gunoiul după usă.
La omul sǎrac nici boii nu trag.
La osul cu multă carne trag ciorile.
La plăcinte înainte, la război înapoi.
La pomul lăudat să nu te duci cu sacul.
La unul mumă, la altul ciumă.
Lasă pe mâine ce poți face azi că poate mâine nu mai este nevoie.
Las-o baltă/moartă. (O discuție/acțiune care nu duce nicăieri)
Las-o jos, că măcăne. (Se spune cuiva care încearcă să păcălească).
Las-o (mai) moale. (Se spune cuiva care susține ceva nesigur)
Lauda de sine nu miroase-a bine.
Laudă-mă gură că de-aia-ți dau friptură.
La unii li s-a dat capul ca să nu le plouă-n gât.
La unul mumă și la altul ciumă.
Le muți de la Ana la Caiafa. (Muți lucruri dintr-un loc în altul dar nu la-ndemână)
Lenea-i cucoană mare, care n-are de mâncare.
Leneșul adoarme din picioare.
Leneșul la toate zice că nu poate.
Leneșul mai mult aleargă și scumpul mai mult păgubește.
Leneșului îi pute pământul sub el.
Lucrezi de doi bani, dar vrei doi curcani.
Lucrul amestecat, pute a căcat. (Nu te băga într-o situatie neclară)
Lucrul cel mai scump e cinstea, dar ce folos, unii o vând prea ieftin.
Lume-lume, nu e glume/ Pe afară-i vopsit gardul, înăuntru-i leopardul/ Șapte muzici - trei! (Laudă mincinoasă)
Lupu-și schimbǎ pǎrul, dar nǎravul ba.
M
Mai bine burtos de la bere decât cocoșat de la muncă!
Mai bine sărac dar curat, decât negustor încurcat.
Mai mare daraua decât ocaua.
Mai treacă-meargă... (Ce ai făcut până acum… ~ dar de acum înainte...)
Mama proștilor e mereu gravidă.
Mama-mpunge și eu trag, ce mai cămășuță-mi fac!
Măsoară de două ori și taie odată.
Măsoară-ți cuvintele !
Mână măgarul! (Peiorativ:"Du-te de aici!")
Mănânci un sac de sare cu un om și tot nu-l cunoști.
Mâncarea e fudulie, băutura e temelie. (Se spune la chef)
Mânia cu nimic altceva se potolește, decât cu îndelunga răbdare.
Mânia de seară să o lași pe dimineață.
Mânia nu este un sfetnic bun pentru om.
Mânia pierde omenia.
Mâța blândă zgârie rău.
Meseria este brǎțarǎ de aur.
Meseria nu se învață, se fură.
Mielul blând suge la două oi.
Minciuna are picioare scurte.
Minciuna are picioare scurte si te prinde repede.
Minciunile împăratului sunt adevărurile săracului.
Mintea ta a mai fost la un fes de babă.
Minte de îngheață apele.
Moartea a fost așa sigură de victorie încât ne-a dat o viață avans.
Mort a fost și-a’nviat. (Cineva care s-a însănătoșit repede)
Morții cu morții și vii cu viile.
Mortul al dracului și banul al popii. (Preot hrăpăreț)
Multe-am tras și nu m-am ras. Nici acuma nu m-oi tunde. (Nu mă sperii de ghinion)
Mulți văd, puțini cunosc.
Mulți văd puțini înțeleg.
Munca înnobilează pe om. (Dar de nobili nu-i nevoie)
Muncește ca un câine la umbră.
Munte cu munte se-ntâlnește, d-apăi om cu om.
Mută mortul la ușa altuia.
Mutul tace dar le face.
N
N-aduce anul ce aduce ceasul.
N-am cuvinte să mă exprim. (Superlativ pozitiv și negativ)
Na parale, dă-mi pastramă! (Variantă)
Na paraua, dă-mi sarmaua! (Târg nechibzuit)
Neamurile și vecinii sunt dați de Dumnezeu, prietenii ți-i alegi singur.
Ne-avem bine ca cățelul cu purcelul.
Ne-avem ca câinele cu pisica.
Nebunia e soră cu prostia.
Ne furăm căciula unul altuia. (Încercăm să ne păcălim unul pe altul)
Ne naștem goi, uzi și flămânzi. De abia după aceea lucrurile se înrăutățesc.
Negustorul fricos nu face câștig.
Nemulțumitului i se ia darul.
Nevasta bună e o comoară la casa omului.
Nevoia e mama născocirilor.
Nevoia învață pe om.
Nici acum și nici aiurea. (Niciodată)
Nici cal nici măgar. (Un lucru nefăcut ca lumea)
Nici din ciocoi om de frunte, nici din salcie cerc de bute.
Nici din salcie pere, nici din răchită vișinele.
Nici în căruță, nici teleguță. (Ceva nedecis)
Nici jandarul nu-i de fer, să nu intre brișca-n el. (Ardeal)
Nici laie, nici bălaie. (O discuție fără concluzii)
Nici lelea cu bârnețe, nici badea cu altițe.
Nici nu e frică de furnică, de Nechita nici atâta.
Nici nu știi de unde sare iepurele.
Nici o fapta bună nu scapă nepedepsita!
Nici oaie între lupi, nici lup între oi (să nu fii).
Nici pe dracu să-l vezi, nici cruce să-ți faci.
Nici toate a doctorului, nici toate a duhovnicului.
Nici toate ale doctorului și nici toate ale popii. (Nu lua sfaturile așa cum le primești)
Nici turc, nici turlac la un fleac.
Nici usturoi a mâncat, nici gura i-a mirosit.
Nimeni n-a moștenit pământul.
Nimeni nu face rău cuiva fără să creadă că e bine ceea ce face.
Nimeni nu-i profet in tara lui.
Nimeni nu s-a-mbogățit pe muncă cinstită.
Nimeni nu s-a născut înțelept, dar mulți au murit proști.
Nimeni nu s-a născut învătat.
Nimeni nu-și dă osteneala să convingă, atunci când poate să poruncească.
Nimic nu e nou sub soare.
Noaptea e cel mai bun sfetnic.
Noapte bună găină că ți-e gușa plină.
Noi suntem foarte buni, domeniul e prost ales ... (Secara)
Nor mare - ploaie mică.
Noroc, noroc și cu nasu-n troc.
Norocu-i după cum și-l face omul. (Dar pe unii îi pocnește din senin)
Norocul e de partea celor curajoși.
Norocul vine când nici cu gândul nu gândești.
Nu avem decât o viață - numai pisica are nouă.
Nu bea apă din pumnul altuia că niciodată nu vei fi sătul.
Nu căra apă cu ciurul.
Nu căra apă la fântână.
Nu cerceta aceste legi că ești nebun de le-nțelegi. (Eminescu !?)
Nu cere ce nu ți se poate da.
Nu da sfaturi - Prostul nu le înțelege. Deșteptul e sătul de sfătuitori. Dă soluții in loc de sfaturi!
Nu da vrabia din mână pe cioara de pe gard.
Nu e locul ci e dobitocul.
Nu e nici cal, nici măgar.
Nu e pentru cine se pregătește / E pentru cine se nimerește!
Nu ești beat atâta timp cât poți sta întins pe podea fără să te sprijini.
Nu ești în toate mințile. (Ești nebun)
Nu există pădure fără uscături. (Printre oameni de treabă există și lichele)
Nu face pe prostul că așa rămâi. (Lumea te consideră după impresia pe care o lași)
Nu face purici mulți pe aici. (Are de gând să plece)
Nu-i ajungi cu prăjina la nas. (Cineva îngâmfat)
Nu-i chiar atât de negru dracul pe cât pare.
Nu-i da Doamne omului cât poa’să ducă.
Nu-ți dă nici mǎcar piatrǎ sǎ-ți spargi capul.
Nu-i frumos ce e frumos, e frumos ce-mi place mie.
Nu îi da, Doamne, omului cât poate să ducă.
Nu-i mai bagi mintea cu pâlnia.
Nu învăța găina să facă ouă.
Nu-i pentru cine se pregătește, ci pentru cine se nimerește.
Nu lăsa pe mâine ce poți face azi.
Nu face azi ce poți lăsa pe mâine. (Ironic)
Numai c-o lovitură copacul nu cade.
Numai în pomul plin de roade aruncă oamenii cu piatra.
Nu mai poate de bucurie.
Nu mai umbla brambura.
Nu mai umbla de colo-colo cu traista-n proțap.
Nu-mi mai trebuie că m-am prăjit odată.
Nu-mi mai trebuie că m-am prăjit odată.
Nu mor caii când vor câinii.
Nu numai să cunoști ceea ce se cuvine, ci să și urmezi după cum se cuvine.
Nu persista in prostie.
Nu poți să faci din rahat bici și sǎ și pocneascǎ.
Nu pune cal de curse să tragă la plug.
Nu "pune mâna", că "te frigi". (Dacă furi, te prinde)
Nu pune paie pe foc.
Nu râde de necazul altuia.
Nu rupe floarea, dacă vrei să vezi rodul ei.
Nu se știe ca pământul/ Din ce parte bate vântul. (De unde vine norocul)
Nu-și cunoaște lungul nasului. (E încrezut).
Nu spune "hop" până n-ai sărit.
Nu sta, că-ți stă norocul.
Nu știe nimeni când îi bate ceasul.
Nu știe stânga ce face dreapta. (Cineva neîndemânatic)
Nu știi de unde sare iepurele.
Nu știi pe ce lume trăiești. (Ești desprins de realitate)
Nu supăra mai mult pe cel în mânie căzut, că mai rău se înverșunează, ca focul când îl zgândări.
Nu te băga in tărâțe că te mănâncă porcii.
Nu te băga unde nu-ți fierbe oala. (Nu-ți da cu părerea la ce nu te pricepi)
Nu te grăbi că n-au intrat zilele-n sac.
Nu te întinde mai mult decât îți este plapuma.
Nu te juca cu focul! (Nu întreprinde lucruri periculoase)
Nu te lua la întrecere cu alții, ci cu tine însuți.
Nu te pune la mintea nebunului.
Nu te pune la mintea nebunului.
Nu te pune la mintea nebunului, că te duci de râpă.
Nu te râde că te-ajunge!
Nu te râde că te-ajunge.
Nu-ți băga nasul in ciorba altuia.
Nu-ți băga nasul unde nu-ti fierbe oala.
Nu-ți bate joc de nenorocul altuia.
Nu-ți bate singur cuie in talpă.
Nu-ți da arama pe fată!
Nu-ți da în petic. (Nu face gafe.)
Nu-ți lua apă peste cap. (Ia atâta lucru cât poți duce la bun sfârșit)
Nu-ți lua apă peste cap. (Nu te angaja la ceva ce te depășește)
Nu-ți pune mintea la ce nu te pricepi.
Nu toate ale doctorului si nici toate ale popii. (Nu lua sfaturile chiar așa cum ți se dau)
Nu tot ce lucește e diamant.
Nu tot ce zboară se mănâncă.
Nu toți ce te bagă in căcat iti vor răul, si nu toti ce te scot din căcat iti vor binele.
Nu umbla brambura. (Nu pierde vremea)
Nu umbla de colo-colo cu traista-n proțap.
Nu vede pădurea de copaci.
Nu vezi pădurea de copaci.
Nu vinde castraveti la grădinar.
O
O femeie care este urâtă ca muma pădurii.
O femeie care e rea de muscă. (E curvă)
Obiceiul ușurează povara.
Obraznicul mănâncă praznicul.
Obrazul subțire cu cheltuială se tine.
Ochii care nu se văd, se uită.
Ochii sunt oglinda sufletului.
Ochii te sperie, mâinile te-ajută. (nu e așa mult de lucru cum pare)
Ochii văd, inima cere, / Dar e rău când n-ai putere.
Ochiul stăpânului îngrașă vaca.
O mână spală pe alta și amândouă obrazul.
O mie de vorbe doi bani nu fac.
Omul blând ca apa lină.
Omul bogat e ca iepurele - sare unde vrea.
Omul când n-are ce face se scarpină-n cap.
Omul care-i prost / N-are nici un rost.
Omul cât îl lași atâta se întinde.
Omul cât trăiește învață.
Omul caută leac unde simte că îl doare.
Omul cu rude nu piere.
Omul fără patrie e ca puiul fără mamă.
Omul gospodar își face iarna car și vara sanie.
Omul harnic, muncitor, de pâine nu duce dor.
Omul înțelept își face vara sanie și iarna o pune pe foc.
Omul învață cât trăiește și când moare tot prost este.
Omul la mânie, cade-n nebunie.
Omul nu e niciodată mulțumit - de ce are mai mult, de aia vrea mai mult.
Omul nu fuge de colac, ci de ciomag.
Omul poate povățui pe altul, dar pe sine niciodată.
Omul rău e ca cărbunele, dacă nu te arde, te înnegrește.
Omul sfințește locul.
O persoană care este "Ușă de biserică". (Cinstită, fără pată)
Oricând e loc de mai rău.
Orice cal ajunge gloabă.
Orice învăț își are și dezvăț.
Orice laudă ascunde o doză de minciună și de invidie.
Orice lucru este bun la timpul său.
Orice minune nu ține decât trei zile.
Orice naș își are nașul. (Cine face rău va fi pedepsit)
Ori te poartă cum ți-e vorba, ori vorbește cum ți-e portul.
Or la bal, or la spital.
O vorbă rea rănește mai mult decât o sabie ascuțită.
P
P...ă bună în bălării. (Femeia săracă e iubăreață)
Păcala însurat și femeia nebună.
Păcală s-a luat după vecinul și a dat de bucluc.
Pădurea dă coadă securii.
Până când să se întâmple un lucru îți iese părul prin căciulă.
Până copilul nu plânge, mama piept nu-i dă.
Până la Dumnezeu te mănâncă / omoară sfinții.
Până la Dumnezeu, te mănâncă sfinții! (E greu să-ți faci dreptate)
Până nu faci foc nu iese fum. (Un zvon care se împrăștie)
Până s-o dumiri Ion/ Ară plugul un pogon.
Până să faci tu un lucru îți iese părul prin căciulă.
P..a nu știe carte. (Expresie urâtă, folosită de cei care aleargă după femei)
Parcă e picat din lună. (Cineva zăpăcit)
Parcă ți-a ieșit o păsărică din gură. (Ai spus un lucru înțelept.)
Părinții au mâncat aguridă, și la copii li se strepezesc dinții. (Părinții fac greșeli, copiii trag ponoasele.)
Pasărea se prinde cu grăunțe, omul cu vorbe frumoase.
Patru ochi văd mai bine decât doi.
Pauzele lungi și dese, cheia marilor succese.
Paza bună trece primejdia rea.
Paza mică trece primejdia mare.
Pe afară-i vopsit gardul, înăuntru - leopardul. Lume-lume nu e glume! Șapte muzici - trei.(Laudă mare ce aduce a reclamă)
Pe cel furios în mânie, lesne îl supui, când dulce vei grăi lui, când vei tăcea de tot sau când vei fugi dinaintea lui.
Pe cine nu lași să moară, nu te lasă să trăiești.
Pe dinafară e frumos, dar pe dinăuntru e găunos.
Pentr-un boț de mămăligă, / râde prostu’ de se strică.
Peștele de la cap se-mpute (dar se curăță de la coadă).
Pe toți să-i asculți, dar din mintea ta să nu ieși.
Pică pară mălăiață în gura lui Nătăfleață.
Pisica are nouă vieți.
Pisica cu clopoței nu prinde șoricei.
Pisica cum o arunci tot în picioare cade.
Pisica râzgâiată nu prinde șoareci niciodată.
Plete lungi și minte scurtă, judecata mai măruntă.
Ploaia din mai face mălai.
Poale lungi și minte scurtă. Geaba le scurtară-n poale că nu au mintea mai lungă. (Păstorel Teodoreanu)
Pofta vine mâncând.
Politețea este cheia de aur care deschide toate ușile.
Pomul se cunoaște după roade, omul după fapte.
Porcul îl bați și el zice că-l scarpini.
Porcul unde se cacă, acolo mănâncă.
Povară mai grea decât spinarea ta să nu ridici, ca să nu te poticnești.
Prea mulți bucătari strică supa.
Prietenia e posibilă doar între oameni buni.
Prietenul la bani se cunoaște.
Prieteni noi să-ți faci,dar de cei bătrâni să nu te lași.
Prieteni să ai puțini, dar buni.
Prietenul adevărat la nevoie se cunoaște.
Primăvara e bătaia peștelui.
Primiți-mă în casă până ce vă veți găsi dumneavoastră alta.
Prinde orbul, scoate-i ochii. (Cineva care s-a ascuns și nu poate fi pedepsit)
Prin muncă și stăruință,vei ajunge la dorință.
Printre flori cresc și buruieni.
Printre grâu, mălura crește.
Privighetoarea e o cioară înainte de a se mărita.
Prost, prost, da-i al nost'.
Prostu' dacă nu-i fudul, parcă nici nu-i prost destul.
Ρrostul cere și deșteptul adună.
Prostul face ce vede si ce aude crede.
Prostul nu e prost destul dacă nu e și fudul.
Prostul nu le știe, dar le nimerește.
Prostul se simte jignit înainte de-i vorbești.
Pune mâna, și o să pună și Dumnezeu mila!
Pune punctul pe "i". (Vorbește la obiect)
Pune țara la cale. (A vorbi politică)
R
Racul nu-și schimbă mersul.
Rădăcina e amară dar roadele dulci.
Râd curcile de tine.
Râde ciob de oală spartă.
Râde ciocanul de nicovală.
Râde dracul de cățel, dar nu se vede pe el.
Râde prostul de deștept, dar nici el nu-i mai deștept.
Râde, râde dar surâde.
Rana se vindecă, dar semnul rămâne.
Rana veche ușor sângerează.
Râsul e frate cu plânsul.
Rău cu rău, dar mai rău e fără rău.
Răul se face mai lesne decât binele.
Râu faci, rău găsești.
Răzbunarea e arma prostului.
Recunoștința e o floare care crește pe mormânt.
Rușinosul / Roade osul.
S
S-a dus de-a berbeleacul. (A căzut rostogolindu-se)
S-a dus la mama dracului. (Despre ceva care s-a pierdut)
S-a dus pe apa Sâmbetei.
S-a făcut o apă și-un pământ. (A dispărut)
S-a înfoiat ca varza / Și îngâmfat ca barza.
S-a învățat dezbrăcat / Și i-e rușine îmbrăcat.
Salutul între doi dușmani este primul semn al împăcării.
Salvarea celor învinși e să nu mai spere nimic.
Salvarea celor învinși e să nu mai spere nimic.
Să mai fie și un lup mâncat de oaie. (Un lucru de excepție)
Să ai "cei șapte ani de acasă". (Educația copiilor o fac părinții înainte de a începe școala)
Să dai cum te lasă inima.
Să faci ce zice popa, nu ce face popa.
Să fii cu ochii în patru. (Să fii atent la ce se petrece în jurul tău, pentru a te apăra.)
Să fii "domn" e o-ntâmplare, să fii "om" e lucru mare.
Să fii om de omenie!
Să iei castanele din foc cu mâna altuia.
Să vezi și să nu crezi. (Un eveniment extraordinar)
Să-i faci observație prostului e ca și când ai trage un câine de urechi.
Să-i fie țărâna ușoară. (Se spune la mort)
Să împaci capra cu varza.
Să n-ajungi slugă la dârloagă. (Omul care "s-a ajuns" e rău de stăpân)
Sângele apă nu se face. (O persoană care iubește, favorizează sau apară pe cei din familia, neamul sau etnia sa.)
Să nu faci coarne la mâncare. (Nu fii pretențios)
Să nu faci lucru de mântuială.
Să nu fie samarul mai mare decât măgarul.
Să nu fii a cincea roată la căruță.
Să nu fii niciodată a cincea roată la cărută.
Să nu fii vaca pe care o mulg alții.
Să nu intri slugă la dârloagă (Cel care este însuși slugă își asuprește sluga)
Să nu mângâi pisica de la coadă la cap.
Să nu muști mâna care-ți dă de mâncare.
Să nu pierzi vremea.
Să nu pui cal de curse să tragă la plug.
Să nu știe stânga ce face dreapta. (Taină mare)
Să nu te bagi slugă la dârloagă. (Un om sărac ce "s-a ajuns" e rău ca stăpân)
Să nu-ți crezi ochilor.
Să nu-ti pleci urechea la tot ce spune lumea.
Să nu umbli cu cioara vopsită. (Să nu păcălești)
Să nu umbli cu zaruri măsluite. (Să fii cinstit)
Să nu umbli haihui. (Fără rost)
Să nu vinzi castraveți la grădinar.
Să nu vinzi pielea ursului din pădure.
Sărac cu duhul.
Sărac de-i suflă vântul prin buzunare.
Sărac - lipit pământului.
Sărbătorile învrednicesc putorile.
Să scoti castanele din foc cu mâna altuia.
S-a sculat cu dosu-n sus.
S-a sculat cu noaptea-n cap.
S-a sculat odată cu găinile.
Să se ducă învârtindu-se. (Când dorești să scapi de cineva foarte repede.)
Să te ferească Dumnezeu de omul prost și de femeia beată.
Să-ți pleznească obrazul de rușine.
Să-ți ții vorba-n gură. (Să nu vorbești când nu trebuie)
Să vă dea Dumnezeu sănătate și casă de piatră. (Se spune la nuntă)
Să vă dea Dumnezeu sănătate și casă de piatră. (Urare. Se spune la căsătorie, la nuntă)
Să vezi si să nu crezi!
Se dă cu capul de ceasul morții. (Îl frământă o chestiune arzătoare)
Se linge pe buze de poftă.
Se mișcă ca ochii mortului. (E puturos)
Se prinde cartea de el ca părul pe broască.
Se simte cu musca pe căciulă. (Se simte vinovat)
Se ține bățos. (De neînduplecat)
Se ține de om ca păduchele de câine.
Se ține scai de capul omului.
Seamănă ca două picături de apă.
Soacră-soacră poamă acră, de te-ai coace cât t-ai coace, dulce tot nu t-ei mai face.
Socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg.
Speranța moare ultima.
Spune-mi cu cine te însoțești, ca să îți spun cine ești.
Stai tot timpul cu frica-n sân.
Strâmbii mănâncă țara, că drepții nu mai apucă.
Strânge bani albi pentru zile negre.
Strici orzul pe gâște.
Supăratului i se taie nasul.
Surdul nu le aude, dar le potrivește.
Ș
Șantierul "cucu". Nu iei bani, dar ai de lucru.
Și-a găsit dracu’ capacu’.
Și-a pus picioarele pe spinare. (S-a dus învârtindu-se)
Și-așa-i bine, și-așa-i rău. (Pe deoparte e bine, pe de altă parte e rău)
Și cu buzele unse si cu slănina in pod.
Și cu-o floare, și cu zece, primăvara tot se trece.
Și cu oile toate și cu lupii prieteni nu se poate.
Și deșteaptă și frumoasă și devreme acasă.
Și lupul de foame iese din pădure afară.
T
Tace si le face.
Taie frunză la câini.
Te-ai dus bou și te-ai întors vacă. (Nu ai învățat/priceput nimic.)
Te-ai făcut de cacao. (De rușine)
Te-a prins cu mâța-n traistă. (Ai mințit)
Te-a prins cu ocaua mică. (Ești necinstit)
Te ard de nu te vezi. (Amenințare cu o pedeapsă gravă)
Te bagi în toate ca măraru-n bucate.
Te faci de garagață / de băcănie / de bășcălie / de panaramă / dă râsul lumii.
Te grăbești ca mireasa.
Te roade sărăcia precum rugina fierul.
Te scumpești la tărâțe și te ieftinești la făină.
Timpul vindecă orice rană. (E cel mai bun doctor)
Toamna se alege pleava de grâu.
Toamna se numără bobocii.
Toate la vremea lor.
Toate loviturile rănesc, ultima omoară.
Tot pățitu-i priceput.
Tot țiganu' își laudă ciocanu'.
Trag feciorii la frumoase ca muștele la ... dulceață. (eufemism)
Trai neneacă, pă/cu banii babachii. (Cu banii lu' babacu)
Trai pe vătrai. (Cineva care o duce bine fără să muncească)
Trei lucruri nu lasă în pace pe om: vinul, femeia și banul.
Tu le faci, tu să le tragi.
Tu-mi spui mie că rața-mpunge, când ea măcăie și fuge?
Ț
Țânțarul nu te lasă să te odihnești, dar nici nu te lasă să muncești.
Țara arde și baba se piaptănă.
Țigările sunt cuie de coșciug.
Ține-te în pielea ta, ca să nu dai de belea.
Ține-ți limba-n gură ca să ai friptură.
Toți leneșii obișnuiesc să-și facă planuri mari.
U
Uită de la mână pân-la gură.
Ulciorul nu merge de multe ori la apă.
Umblă cu brișca (cuțitul) la carâmbul cizmei. (E prevăzător sau periculos)
Un bărbat adevărat are argint la tâmple, aur în pungă și oțel unde trebuie.
Una dreaptă și zece strâmbe.
Una gândește cârciumarul, și alta bețivul.
Un arbore nu face pădure.
Una vorbim, bașca ne-nțelegem.
Un bogat când moare, săracul fluieră.
Un bordei să ai, numai să fie al tău.
Unde a dus surdul roata si mutul iapa.
Unde a fost are să mai fie.
Unde a mers mia, merge si suta! (Alternativa expresiei anterioare)
Unde dai și unde crapă. (O acțiune cu efect neașteptat)
Unde e minte multă e și nebunie multă.
Unde e sărăcie e și ceartă.
Unde e una, se strâng mai multe.
Unde e vorba multă, acolo e treaba scurtă.
Unde-i banul, acolo-i și mintea.
Unde-i lege nu-i tocmeală.
Unde nu faci foc, nu iese fum.
Unde nu-i cap e vai de picioare.
Unde nu-i, nici Dumnezeu nu cere.
Unde nu merge suta, merge mia.
Unde pune omul mâna, pune Dumnezeu mila.
Unde sare si unde te lovește.
Unde-s doi puterea crește. (Dacă amândoi trag in aceeași parte)
Unde sunt doi soldați unul ia comanda.
Unde sunt popi mulți, moare pruncul nebotezat.
Unde-ți umblă mintea! (Consideri că cineva are idei ieșite din comun)
Unde umblă câinii cu covrigi in coadă.
Unii au cap ca să le plouă în gât.
Un om prost are cap zevzec.
Un prieten nu se pierde.
Un tăntălău mai mare nici că se poate.
Unul care a ajuns cineva. (A căpătat renume)
Unul care-i fripturist. (Profită de ocazie nu tocmai cinstit)
Unul care trage spuză pe turta lui. (Care își asumă meritele altora)
V
Vânzătorul care trage la cântar.
* Variantă: Țara arde și nebunul își pârlește ciomagul.
Vezi că-i albă și zici că-i neagră. (Încerci să ascunzi adevărul)
Vezi paiul din ochiul altuia, dar nu bârna din ochiul tău.
Viața leneșului e grea și mai mult înveți din ea.
Viață-viață legată cu ață. S-a rupt ața, s-a dus viața!
Vinde făina cu ocaua mică.
Vine iarna, n-am palton/ Nu-i nimica, am baston.
Vinul dezleagă limbile. (Romanii spuneau: In vino veritas.)
Vorba de rău se duce ca glonțul, iar cea de bine abia se aude.
Vorba dulce e ca sarea în bucate.
Vorba dulce mult aduce.
Vorba e ca acul: poate să coasă, dar poate să și înțepe.
Vorba e făcută ca să ascundă gândurile.
Vorba multă - sărăcia omului.
Vorbele trec, faptele rămân.
Vorbe spuse la mânie îs ca cele la bucurie.
Vorbești de lup și lupul la ușă.
Vrabia mălai visează. (Un scop greu de atins)
Vrea să facă din rahat bici. (Lucru imposibil)
Vrea să fie și grâul scump și făina ieftină.
Vulturul nu prinde muște.
Z
Zece înțelepți nu pot să descurce ceea ce un nebun a încurcat.
Zgârcit de-și mănâncă de sub unghie.
Zgârcitul e totdeauna sărac.
Zidul alb e hârtia nebunilor.
Ziua bună multă vreme nu ține.
Ziua bună se laudă seara.
Ziua caută-ți de lucru iar noaptea de somn.
Ziua frumoasă de dimineață se cunoaște.
Ziua fuge de bivoli și noaptea le dă cu coarnele.
Ziua multe descoperă.
50 de vorbe despre bani
1. Ai bani - Ai prieteni. N-ai bani - N-ai prieteni.
2. Ai parale, ai scăpare.
3. Ban pe ban clădește casa.
4. Bani să fie, că loc pentru ei – destul.
5. Banii îl fac pe om maimuță.
6. Banii n-au ochi să vadă pe ce îi cheltuiești.
7. Banii nu aduc învățătura, dar învățătura aduce banii.
8. Banii nu ajung, trebuie să știi să-i cheltuiești.
9. Banii nu cresc în pom.
10. Banii nu se culeg de la trunchi, ca surcelele.
11. Banii sunt buni numai într-o singură zi a săptămânii, într-o zi de sărbătoare sau într-una ploioasă.
12. Banii și tinerețea sunt ca apa în timpul revărsării.
13. Banul are trecere în orice curte.
14. Banul ascuns în pământ, nici crește, nici rodește.
15. Banul deschide ușile fără chef.
16. Banul e ca pușca vânătorului: când vede vânat, trage.
17. Banul e murdărie pe mâini; când te speli, se duce.
18. Banul e o mică roata, ce-nvârtește lumea toată.
19. Banul e ochiul dracului.
20. Banul e rotund: se rostogolește până își găsește un stăpân.
21. Banul face bani.
22. Banul face din om neom.
23. Banul face lumină în loc întunecos.
24. Banul îi dă limbă celui ce n-are.
25. Banul nu are coadă. Dacă îl arunci, nu ai de ce să-l mai apuci.
26. Banul, bucuria celor zgârciți.
27. Banul, oricine l-ar folosi, greu e să-l păstreze.
28. Când ai bani gândește-te la ziua când nu-i vei mai avea.
29. Chiar dacă ai foarte mulți bani, dacă nu ești darnic, te numesc sărac.
30. Cine are bani n-are minte. Cine are minte n-are bani.
31. Cine economisește banul trăiește fără griji.
32. Cine nu respectă bănuțul nu e demn de un ban mai mare.
33. Cu bani poți cumpăra un ceas, dar nu poți cumpăra timpul.
34. Cu bani poți cumpăra un pat, nu și somnul.
35. Cu banii poți cumpăra sexul, dar nu dragostea.
36. Dacă vrei să știi ce părere are Dumnezeu despre bani, uită-te numai la ce fel de oameni îi dă.
37. Economisiți bănuții, banii cei mari vor avea grijă de ei înșiși.
38. Niciodată să nu-ți cheltuiești banii înainte de a-i avea.
39. Nimeni nu este sărac, chiar dacă gândește că este astfel.
40. Nu e de ajuns să ai bani, trebuie să știi să-i cheltuiești.
41. Nu e o arta să câștigi banul, dar e o artă să știi să-l administrezi.
42. Nu munci atât de mult, că nu mai rămâne timp ca să câștigi bani.
43. Nu te căsători pentru bani. Poți să îi împrumuți mai ieftin.
44. Numai atunci când ultimul copac va muri, ultimul rău va fi otrăvit și va fi prins ultimul pește, ne vom da seama că banii nu pot fi mâncați.
45. Poți cumpăra cu bani o carte, dar nu și cunoașterea.
46. Poți cumpăra cu bani o carte, dar nu și cunoașterea.
47. Poți cumpăra sânge cu bani, dar nu și viața.
48. Prea multă bogăție prostește oamenii.
49. Prietenul omului e buzunarul său.
50. Un prost poate câștiga bani, dar numai un înțelept îi poate păstra.
Inapoi
Rcomandari filme online
14.11.2016, 10:29
Utile
18.08.2016, 08:49
Noutati de ultima ora despre domenii diverse
05.03.2016, 13:07