12 August 2022, 23:50:59
Navigare
Latest Jokes
Total Jokes -=[694]=-
Mohamed la Berlin
Plimbări la aer
Corida cu bucluc
Supărarea, bate-o Doamne!
Ghid de spovedanie
Diferenta la STOP
Topul celor mai bune bancuri despre Caracal
Expresii romanesti pe întelesul străinilor
JURNALUL UNUI ROMÂN NORMAL
Parcare ieftină
Discuţi pe forum
Cele mai noi discuţii
Horoscopul vesel - hor...
Horoscopul saptamanii:...
Horoscopul vesel - hor...
Filme online gratis
Alabama DMV driving test
Cele mai active discuţii
Încă nu există discuţii în forum.
Cele mai noi articole
LEGILE LUI MURPHY - ...
Cum sa selectezi tot...
Like or dislike this...
Știrea lungă, sărăci...
Despre Banane
Poză aleatoare
Team Toplist 
Playername Level FV
1 anyhoo 304
2 oret20 223
3 alexandra_nec 122
4 maryro 104
5 alma jully 104
6 misa 75 92
7 danainvest 88
8 lili 88
9 aron_vlad 88
10 Mini 77
11 gabrielaenerusu 60
12 titilica 55
13 criss_emma 33
14 elixir 33
15 orr0r 22
webshop anyhoo
 
Share on Tumblr
Bancuri: Ghicitori
Ghicitori despre meserii

Când nu este semafor
Strada poți s-o treci ușor
El mașinile le-oprește
Doar să treci... și le pornește...
( agentul de circulație )

Cine zboară fără să zboare?
( aviatorii și pasagerii aparatelor de zbor )

Stă cu spatele la rege
Dar regele nu se supără.
( Birjarul )

Cu arome îmbietoare
Pâinea rumenă apare
Din cuptorul dogorit
Cine o scoate mulțumit?
( brutarul )

Ciorbe, supe, sărmăluțe
Sosuri calde, chifteluțe
Pregătește iscusit
Că e meșter la gătit.
( bucătarul )

Cine le face pe toate cu măsură?
( Croitorul )

Dimineața îți zâmbește
Când la grădiniță vii
Pentru școală pregătește
Grupa-ntreagă de copii...
( educatoarea )

Înaintea cui
Trebuie să-și scoată fiecare pălăria?
( Frizerul )

Tunde cu îndemânare
Și îți face și cărare
O frizură să-ți stea bine
Nu-l întrece orișicine.
( frizerul )

Țevi,conducte instalează
În perete le fixează
Iar în urmă el ne lasă
Apa și căldura-n casă.
( instalatorul )

Ea ne e a doua mamă
Și ne învață doar la școală.
( învățătoarea )


Adaugat de: anyhoo Data :21.12.12 Vizite: 755

Ghicitori despre plante

Într-un pomișor
Arde-un focușor!
[ ardeiul iute ]

Roșu ca focu’
Iute ca dracu’.
[ ardeiul iute ]

Iarna-n frig, vara la soare,
Neschimbat e la culoare!
[ bradul ]

Sus pe coama munților,
Munților, cărunților,
Stă voinicul cel țepos
Veșnic verde și frumos.
[ bradul ]

Sus pe culmi înalte crește,
Lumea-n case îl poftește,
Îi dă daruri să le țină
Și potire de lumină!
[ bradul ]

Am în curte un stejar
Cu vârf roșu ca de jar!
[ bujorul ]

Într-o cușcă mulți căței,
Toți sunt albi și rotofei -
Mama-i pune la mujdei!
[ căpățâna de usturoi ]

Seamănă c-o zărzărea
Da-i mai mare decât ea!
[ caisa ]

Într-o casă mică,
Cât un ou de bibilică,
Locuiesc o mie
Și-n pământ învie.
[ capsula de mac ]

Buni sunt copți, fierți și prăjiți
Și-s aproape nelipsiți,
Când dorim o garnitură
Lângă oricare friptură.
[ cartofii ]

Deasupra iarba se-ncurcă
Și sub ea ouă de curcă!
[ cartofii ]

În pământ pui unul, doi
Și scoți toamna mușuroi;
Cine-i?
[ cartoful ]

Chiar de-și trece vara toată
Sub al său cojoc țepos,
Toamna când l-aruncă jos,
Minunat e de bronzată.
[ castana ]

Primăvara îi aprinde
Lumânările splendide
Toamna fructele îi coace
În țepoase carapace.
[ castanul ]

Am cămăși nenumărate,
Plângi de le dezbraci pe toate!
[ ceapa ]

Am o doamnă în cămară,
Cu cosițele afară.
[ ceapa ]

Am o grasă jupâneasă,
Îmbrăcată-n rochii de mătasă.
De-ncep a o dezbrăca,
Toți încep a lăcrima.
[ ceapa ]

Boț ca mărul,
Pături ca plăcinta.
[ ceapa ]

Cu picioarele în vânt
Și cu barba în pământ.
[ ceapa ]

Fetișoară
Cu rochiță roșioară,
Când prind a te dezbrăca
N-am de ce mă bucura
Că încep a lăcrima.
[ ceapa ]

Parcă e un măr frumos,
Dar păcat că-i mustăcios!
[ ceapa ]

Sus îi vezi pletele,
Jos mustățile
Și-n mijloc cămășile;
Vara stă afară -,
Iar iarna-n cămară.
[ ceapa ]

Sus plete,
Jos mustețe,
La mijloc cămașe crețe.
[ ceapa ]

În grădina lui Pandele
E un pom plin cu mărgele,
La culoare-s roșii toate
Cu codițe-mperecheate.
[ cireșele ]

Frunze n-are,
Nu-i nici floare.
În păduri și pe ogor,
Prin grădini și-n deal la vie
Stă mereu într-un picior.
[ ciuperca ]

După ploaie, la plimbare,
Cu umbrele mici... de soare!
[ ciupercile ]

Miezul e floare spumoasă,
Iar în jur frunze de varză!
[ conopida ]

State albe ca de nea
Se văd în grădina mea!
[ crinii albi ]

Cine dintr-o floare
Se preface-ntr-un butoi
Plin cu copilași de soi?
[ dovleacul sau pepenele ]

Cine se-ngrașă legat?
[ dovleacul ]

E rotund și e umflat
Și nu-i bun doar de mâncat!
Gol la mijloc, frumușel,
Doar miere n-are pe el!
[ dovleacul ]

Noi avem un butoiaș
Alb, voinic, parcă-i de caș;
Cercuri n-are și nici doage,
Este bun când mama-l coace!
[ dovleacul ]

Mure albe sus în pom,
Hai, copii, să le luăm!
Și ce nume să le dăm?
[ dudele ]

Cine-i munteanul fălos
Care-aruncă jir pe jos?
[ fagul ]

Albă păsăruică,
Pe arac se urcă;
N-are aripioare,
N-are nici picioare.
[ fasolea ]

Nu e carne, dar e grasă,
Se cocoață pe arac
Și de toamna stă în sac.
[ fasolea ]

Șade baba pe arac
Și-și ține boabele-n sac,
Și-i atâta de bătrână,
Că-i cad dinții în țărână.
[ fasolea ]

Ce trăiește după moarte
Și-altul vrea ca s-o tot poarte?
[ floarea ]

Care floare
Parcă-i soare?
[ floarea soarelui ]

O mie de frățiori,
O mie de dințișori
Stau înfipți câte și-o mie
Într-un fund de farfurie.
[ floarea soarelui ]

Stau pe baltă ouă sparte,
Între frunze mari și late!
[ florile de nufăr ]

Cioburi mici de cer senin
Printre frunze de pelin
Te imploră-n trei cuvinte
Să le porți mereu în minte.
[ florile de nu-mă-uita sau miozotis ]

Albe, mici zâmbesc în soare
De prin șanțuri ori răzoare,
De unde le-au lepădat
Rândunelele ce s-au schimbat.
[ florile de rochița-rândunicii ]
Prin pădure sau grădină
Între fructe e regină,
Roșie și pistruiată,
Cu aromă delicată.
[ fraga sau căpșuna ]
Ce cade-n apă
Și nu face stropi?
[ frunza ]

Vara stă în soare,
Verde și fremătătoare,
Dar în iarna grea
E sub strat de nea.
[ frunza ]

Ou de lemn [ nu-i nucă ]
Așezat în cupă,
De-l pui la rodit
Naște un voinic,
Cu plete în vânt,
Vesel fremătând.
[ ghinda ]

Clopoțel mititel
Cine sună lin din el?
Nimeni! Nimeni!
Numai vântul,
Clătinându-l, legănându-l,
Dă de veste-n toată țara
Că sosește primăvara.
[ ghiocelul ]

Clopoțel
Mititel,
Scoate capul din zăpadă,
Primăvara să o vadă.
[ ghiocelul ]

Sunt micuț
Și frumușel
Din zăpadă
Ies nițel;
Alb sunt cu
Codița verde,
Bucuros
Cine mă vede.
[ ghiocelul ]

Voinicel cu haină albă
Iese primul din zăpadă.
[ ghiocelul ]

Voinicul cu haină albă
Scoate capul din zăpadă.
[ ghiocelul ]

Printre mulți stejari e unul
Gros și multisecular,
Îl iubim precum străbunii
Și-l numim cu drag...
[ gorunul ]

Ce-i mândru la sat
Și bun la mâncat?
[ grâul ]

După deal, dintr-un tezaur
Au țâșnit săgeți de aur.
[ grâul ]

Pepenașul cu gurgui
E-mbrăcat cu puf de pui!
[ gutuia ]

De aici și pân’ la munte
Numai pături așternute.
[ holdele ]

Pare că-i un pătrunjel,
Fiindcă-i alb, la fel ca el;
Când îl guști, te strâmbi, tușești
Și îndată-l și ghicești!
[ hreanul ]

Rămurea cu clopoței,
Hai, ghiciți numele ei!
[ lăcrimioara ]

Cupe albe sângerii,
Stau pe lujere înfipte,
Parc-ar fi niște făclii!
Hei, ghicește-le, de știi!
[ lalelele ]

Parcă-s niște păhărele,
Eu le ofer mamei mele.
[ lalelele ]

Primăvara când s-arată,
Prin grădini apar deodată
Ciorchini albi și albăstrii
Din steluțe, mii și mii!
[ liliacul ]

Și pe deal și pe șes
Poți vedea fes de fes!
[ macii ]

Capu-i roșu, e o floare
Plăpândă și zâmbitoare,
Iar în mijloc negru are!
[ macul ]

Sub o măciulie
Locuiesc o mie.
[ macul ]

Ban de aur colorat,
Cu pene înconjurat,
Îl puteți ghici îndată,
Că are nume de fată!
[ margareta ]

Pe câmpii, prin iarba mare
Poartă pălării de soare
Galbene la mijloc toate
Cu boruri imaculate.
[ margaretele ]

Mingișoare aurii,
Galbene sau sângerii,
Hai, să le ghiciți, copii!
[ merele ]

Stă-n pădure logofătul
C-o cămașă ca omătul!
[ mesteacănul ]

Voinic alb și-nalt,
Șade în zăvoi
Și cântă din foi.
[ mesteacănul ]

Patru frați îngemănați
Într-un cojoc îmbrăcați.
[ miezul de nucă ]

Patru frați
Îngemănați,
Prinși la joc
Într-un cojoc.
[ miezul de nucă ]

Patru frați stau într-o casă
Și de ploaie nu le pasă!
[ miezul de nucă ]

Coadă roșie sub pământ,
Păru’ verde joacă-n vânt.
[ morcovul ]

Nas la omul de zăpadă
Iepurele vrea să-l roadă.
[ morcovul ]
Roșu, lung și mustăcios
Mai subțire ori mai gros,
Dulce, vitaminizat
Rege-i peste zarzavat.
[ morcovul ]

Șade moșul în cămară
Cu mustățile afară.
[ morcovul ]

Țăruș galben ascuțit
În pământ șade înfipt.
Cine este? L-ați ghicit?
[ morcovul ]

Eu am patru frați
Într-un cojoc băgați.
[ nuca ]

Stau ca într-un ou
Patru gemeni, frați,
Cu o cămașă-mbrăcați.
[ nuca ]

Ce e ‘nalt cât casa,
Verde ca mătasea,
Dulce ca mierea
Amar ca fierea?
[ nucul ]

Crește de întrece casa,
Poți din el să-ți faci și masa;
E amar ca fierea
Și dulce ca mierea.
[ nucul ]

Ban de aur la-nceput,
Glob de puf când e trecut,
Suflă-n el să îl destrami
Și-ai să afli mai mulți bani.
[ păpădia ]

Norii lungi, pe sus se plimb,
Nu-l ghicesc printre urzici,
Soare galben, cât un bumb,
Răsărit pentru furnici.
[ păpădia ]

Zeci de umbreluțe mici,
S-au unit să fac-o floare,
Dar trecu vântul pe-aici
Și le risipi în zare.
[ păpădia ]

Copăițe cu bobițe
Agățate printre vițe!
[ păstăile de fasole ]

Floricea catifelată,
Seamănă c-un chip de fată!
[ panseluța ]

Când e-n baltă e regină
Iar în sat e rogojină!
[ papura ]

Balon dezumflat,
Galben colorat,
Are mustăcioară
Și se cheamă?...[ pară ]

Am o tărtăcuță,
Verde și plinuță,
În despicătură
Îi vezi dinții-n gură;
Pe taler se-aduce
Și la gust e dulce.
[ pepenele verde sau galben ]

Ascuns în cămașă verde,
Miezul de foc nu se vede.
Când mănânci o feliuță,
Parcă sufli-n muzicuță.
[ pepenele ]

O căsuță gogoneață,
Învelită cu verdeață,
Înăuntru miere ține;
Nu-i făcută de albine.
[ pepenele verde sau lebenița ]

Rotofei dungat-vărgat
Și cu sâmburi împănat,
Miezul dulce eu îl am
Și la toți cu drag îl dau!
[ pepenele verde ]

Mere mari cu biberon
Au crescut la noi în pom!
[ perele ]

Nu-i caisă, că-i roșcată
Și-are pielița plușată!
[ piersica ]

Ce-i din lumea mare-adus
Și la mare masă pus?
[ piperul ]

Care arbori drepți și-nalți
Par la rând niște soldați?
[ plopii piramidali ]

La care copac
Tremură frunzele fără vânt?
[ plopul ]

Iarna e nepăsător
Și vara-i tremurător!
[ plopul tremurător ]

Primăvara te veselește,
Vara te umbrește,
Toamna te nutrește,
Iarna te-ncălzește,
Poftim de ghicește.
[ pomul ]

Tărtăcuță aromată
Ca un morcov colorată,
Din țări calde cumpărată!
[ portocala ]

Cine se naște-nfășat?
[ porumbul ]

Cine se naște gata-nfășat,
Cu dinți de lapte
Și plete pe spate?
[ porumbul ]

Stă burtosul pe câmpie
Năsturei în el o mie.
[ porumbul ]

Tinerel
Cu mustăți albe,
Bătrânel
Cu mustăți negre.
[ porumbul ]

Trei sute de frați
Galben-roșcați,
Pe-un băț adunați.
Din ei peste noapte
Ți-o da vaca lapte,
Și ouă găina,
Iar porcul slănina.
[ porumbul ]

Toamna-i vânătă, brumată,
Iară iarna-i afumată!
[ pruna vânătă ]

Mai mare ca o alună,
Roșie, albă, bună,
După ce-a-mplinit o lună!
[ ridichea de lună ]

Mere roșii, mari și crețe
Sunt proptite între bețe.
[ roșiile sau tomatele ]

Face fructele negre
Gheare are,
Verde este,
Și-n pădure el trăiește.
[ rugul de mure ]

Un flăcău bogat în spini
Cu flori albe în ciorchini!
[ salcâmul ]

O bătrână supărată
Peste ape aplecată!
[ salcia ]

Ce-i roșu, măr nu-i;
Crește-n pământ, ceapă nu-i?
[ sfecla ]

O ridiche albă, dulce,
La fabrică dac-o duce,
O dezbracă de cojoace
Și în zahăr o preface!
[ sfecla-de-zahăr ]

Sus piei,
Jos piei,
La mijloc boabe de mei.
[ smochina ]

Sus piele,
Jos piele,
În mijloc mălai cu miere.
[ smochina ]

Vara, cu mustăți de soare,
Râd moșnegii pe ogoare.
[ snopii de grâu ]

Dintre vârfuri verzi de săbii
Ies liliachii corăbii!
[ stânjeneii ]

Cine-i gros
Și scorțos
Și aruncă cești pe jos?
[ stejarul ]

Ciucur verde sau roșcat
Pe arac stă agățat,
Cine este? L-ați aflat?
[ strugurele ]

Soarele o coace,
Mâna o rupe;
Piciorul o calcă,
Gura o bea.
[ strugurele ]

Trupu-i este țeavă-naltă,
Crește numai unde-i baltă;
Iar în vârf are un spic
Ca o coadă de pisic!
[ stuful ]

Cu cămașa foi și cline,
Cămările toate pline,
Toamna sunt de recoltat
Și hambarele de ocupat.
[ știuletele ]

Ce copac stufos și-nalt
Înflorește-n luna mai
Și dă floare pentru ceai?
Cine este, l-ați aflat?
[ teiul ]

Ce buruiană când o atingi
Îți face numai bășici?
[ urzica ]

Ce buruiană
O poate cunoaște și orbul?
[ urzica ]

Ce e verde și nu mișcă,
Dar dac-o atingi te pișcă?
[ urzica ]

Căței are, dar nu latră
Și nu-l ții legat la poartă;
Cine-i?
[ usturoiul ]

Nu-i topor, ci este floare
Și are parfumul tare.
[ toporașul ]

Care floare
Are gheare
Și parfumul cel mai tare?
[ trandafirul ]

Am o babă înfoiată
Cu o sută de cojoace
[ Verzi și albe ] îmbrăcată.
[ varza ]

Șade mândra-ntr-un picior,
Lăudându-se oricui -
Că ea poartă-n al ei spate
Cămăși albe și verzui!
[ varza ]

Trupul, capul mi-e totuna,
P-un picior stau totdeauna;
Cămăși am nenumărate
Și le port toate-mbrăcate.
[ varza ]

Pâlnii roșii și albastre
Stau pe gardurile noastre!
[ zorelele ]


Adaugat de: anyhoo Data :21.12.12 Vizite: 502

Ghicitori despre om

Douăzeci de frumoși,
Patruzeci de voinici,
Șaizeci de înțelepți,
Optzeci de nebuni.
(anii vieții)

Fetele și femeile n-au
Și nici nu doresc să aibă;
Bărbații o țin ca o podoabă,
Iar când o au
Încearcă să se curețe de ea.
(barba)

Am două vaci roșii:
Când le duc la apă,
Se uită acasă;
Când le duc acasă,
Se uită la apă.
(călcâiele)

El e sus, are și ochi
Nas și gură de-l deochi.
(capul)

Pe-un arac
Am un dovleac
Cu șapte găuri,
Din care două-s ca un lac.
(capul omului)

Care cer n-are stele?
(cerul gurii)

Cinci pitici
Cinci voinici...
Cât îi vezi de mititei,
Faci cu ei
Tot ce vrei.
Scrii,
Joci mingea,
Împletești,
Palate construiești.
(degetele)

Peste tot găsești în lume
Cinci frați cu același nume.
(degetele)

La masă făr de mine nu stai,
Totuși nu vrei să mă ai;
Când mă ai, chiar te grăbești
De mine să te lipsești.
(foamea)

Iepurilă încălțat
Stă la margine de sat.
(fricosul)

Ce fuge mai repede decât toate?
(gândul)

Ce-i nevăzut,
De alții neștiut,
Când îi dai drumul,
Înconjoară pămîntul?
(gândul)

Ce trece prin perete,
Și nu-l sparge?
(gândul)

Cine zboară cel mai repede,
Oricât de departe
Și-ntr-o clipă se întoarce?
(gândul)

Cine zboară fără umbră
Și se-ntoarce fără zgomot?
(gândul)

O faci, o desfaci,
Din om în om trece
Și lumea petrece.
(ghicitoarea)

Am o râșnicioară
Toată ziua râșnește
Și noaptea se odihnește.
(gura)

Unul numai cuvântează,
Doi se uită și veghează,
Iar alți doi, care-au rămas,
Stau și-ascultă fără glas.
(gura, ochii și urechile)

Bate fără încetare,
Începând de la născare;
Iar când ceasul a sosit,
Atunci și ea s-a oprit.
(inima)

Sentimentul cel mai sfânt
Din cer și de pe pământ.
(iubirea)

La stat
Nu-i înalt,
Dar la nas
N-o să-i ajungi
Nici cu scări
Din cele lungi.
(îngâmfatul)

Durere rece
Prin inimă trece.
(junghiul)

Ce apă este în lume
Fără nisip?
(lacrima)

Ce e mare și mai mare
Și de nimeni teamă n-are?
(legea)

Ce șede în apă
Și tot se adapă,
Omul îmbătrânește,
Ea nu putrezește.
(limba)

Nu e laie,
Nici bălaie,
Nu e brici,
Ca briciul taie.
(limba)

Am o grebluță cu cinci dințișori,
Pe zi îmi trebuie de-o mie de ori.
(mâna)

Furculiță cu cinci dinți
Căpătată din părinți.
(mâna)

Astă-vară la Crăciun,
Mâncam mere dintr-un prun
Și cireșe din alun.
(minciuna)

Un orb vede un iepure,
Un șchiop aleargă după el,
Și un mut strigă
La un surd să-l prindă.
(Minciuna)

Ce nu poți cântări?
(mintea)

Intră pe horn
Și sub brad
Îți lasă un cadou.
Cine e?
(Moș Crăciun)

Am un ciocănaș de piele
Cu două găurele.
(nasul)

Fluieraș din piele
Cu două găurele.
(nasul)

Ce e mai amar și mai amar?
(necazul)

Ce nod nu poate fi dezlegat?
(nodul din gât)

Am doi frați,
Care nu se pot vedea.
(obrajii)

Am două ape-aprinse,
Sub două pături întinse.
Ghici ce sunt?
(ochii)

Două lacuri gemene,
Sub păduri stufoase,
Sticlesc curioase.
(ochii)

Ce viețuitoare
Umblă dimineața în patru picioare,
La prânz în două,
Și seara în trei?
(omul)

Este un lucru
Pe care unii îl au întreg,
Alții pe jumătate
Iar alții deloc.
(părinții)

Câmpul alb, oile negre
Cin-le vede nu le crede,
Cin-le paște le cunoaște.
(scrisul)

Ce e dulce și mai dulce,
Îl alungi și nu se duce?
(somnul)

Ce e dulce și te duce,
Dar pe taler nu se-aduce?
(somnul)

Ce e lung, plăcut și dulce,
Dar nu poate să se-mbuce?
(somnul)

Cine vine
Să te-aline,
Să-ți închidă binișor
Seara câte-un ochișor?
(somnul)

Am două surori gemene
Ce dorm în picioare.
(sprâncenele)

O cetate minunată
Stă cu poarta descuiată,
Dar nu poți în ea păși
Dacă nu știi a citi.
Are-n ea comori potop
Oricât iau nu scade-un strop.
(știința)

Trei surori, poți să zici
Una mare, două mici
Vin în fiecare an
Și pun lacăt la ghiozdan.
(vacanțele)

Cine cu cât devine mai lungă
Se face tot mai scurtă?
(viața)

De ce-o lungești,
De ce mai scur tă-o faci.
(viața)

Ce se leagă cu gura
Și nu se dezleagă cu mâna?
(vorba)

Dacă-i dulce, mult aduce,
Dacă-i rea, fug toți de ea.
(vorba)

Poți să-l faci că-i sănătos
Chiar de stai cu capu-n jos
E un sport mai de folos.
(yoga)


Adaugat de: anyhoo Data :21.12.12 Vizite: 476

Ghicitori despre obiecte

Am un bou:
Cu capul sparge,
Cu coada drege.
[ acul ]

Ce-i subțire,subțirel
Și trage ața după el?
[ acul ]

Cine are o singură ureche
Dar nici cu aceea nu aude?
[ acul ]

Cine are ureche,
fără pereche,
Dar cu ea n-aude
Și-i place să umble?
[ acul ]

Foaie verde de-un scaiete,
Eu sunt cam într-o ureche,
Dar sunt harnic, muncitor,
Tuturor folositor.
[ acul ]

Luciul lucește,
Luciul strălucește,
La gard mereu împletește.
[ acul ]

Luciu, lucior,
Îi pun coadă de fuior.
[ acul ]

Mic, mititel
Îngrădește frumușel.
[ acul ]

Mititelu-ntr-o ureche
Face nouă haina veche.
[ acul ]

Subțire și mititel
Îngrădește frumușel.
[ acul ]

Urechi are, dar n-aude,
E micuț și tot împunge.
[ acul ]

Este meșter iscusit,
Dar lucrează priponit.
Dacă nu îl legi cu ață,
Nu se mișcă, n-are viață.
[ acul cu ață ]

Petale de flori micuțe,
Așezate-n cutiuțe,
Să putem picta cu ele
Oameni, case, floricele.
[ acuarelele ]

Nu-i ureche, dar aude;
Nu e ochi și vede multe;
Orice veste ea primește
Îndată o povestește.
[ antena de radio și televiziune ]

Deși are numai un ochi,
Vede perfect
Și ține minte tot.
Cine-i, ați aflat?
[ aparatul de fotografiat ]

Sunt rotundă sau pătrată
Ascut creionul îndată.
[ ascuțitoarea ]

Ce dihanie ciudată,
Cu gât lung și gură mare,
A-nghițit, așa, deodată,
Tot ce-i pulbere-n covoare?
[ aspiratorul ]

Când e plin zboară,
Când e gol coboară!
[ balonul ]

În pădure fusei,
Al treilea picior ajunsei.
[ bastonul ]

Pe bătrâni îi sprijinesc,
Pe călători întovărășesc,
Pe cei răi îi pedepsesc.
[ bastonul ]

Pe masă sau în tavan,
Seara vezi un ghem bălan!
[ becul ]

Și acasă și în clasă,
E o pară luminoasă.
[ becul electric ]

Ghiciți care lighioană
Mestecă, așa-n neștire,
Tot betonul ce se toarnă
În pereții din clădire?
[ betoniera ]

Care mobilă are mai multe volume?
[ biblioteca ]

Retevei rotund
Strânge păru-n fund.
[ căciula ]

O sticluță cu vopsea
Dă penițelor să bea.
[ călimara ]

Am o casă cu patru uși:
Printr-una intru și prin trei ies afară;
Când am terminat,
Înăuntru am intrat.
[ cămașa ]

Am trup, dar n-am corp;
Am gât, dar n-am cap;
Am mâneci, dar n-am mâini.
[ cămașa ]

Are gât, dar cap nu are;
Are mâini, n-are picioare:
Cin' să fie oare?
[ cămașa ]

Odăiță meșterită,
Pentr-un singur om croită,
O intrare, trei ieșiri,
Spune-o fără să te miri!
[ cămașa ]

Din pământ mă nasc,
În apă mor,
În aer mă veștejesc,
Și la foc mă întăresc.
[ cărămida ]

Cutii roșii din pământ,
Le-așezăm în zid la rând!
[ cărămizile ]

Cine din negru se poate face roșu,
Ca apoi să devină gri?
[ cărbunele ]

Cu ce plimbăm mai ușor,
Copiii pe placul lor?
[ căruciorul sau trăsurica ]

De ziua ta tu îl primești.
Oare ce o fi el?
[ cadoul ]

Carte albă, liniată
Scrii pe ea când e curată.
[ caietul ]

Nu sunt carte, dar am foi
Pregătite pentru voi
Cu linii sau pătrățele
Să puteți scrie pe ele.
[ caietul ]

Avem în camera noastră,
Așezat cam sub fereastră,
O armonică de fier,
Cu numele... c___r!
[ caloriferul ]

Am o fetiță
Sărutată de toți pe guriță.
[ cana ]

N-are minte
Dar te prinde.
[ capcana ]

Are foi și nu e pom,
Îți vorbește ca un om
Și cu cât o îndrăgești
Tot mai mult o folosești.
[ cartea ]

Are foi și nu e pom,
Îți vorbește și nu-i om,
Dă exemple, sfaturi multe
Celor ce vor să le-asculte!
[ cartea ]

Are foi și scoarță
Dar nu e copac,
Cine-o înțelege
Minte are-n cap.
[ cartea ]

E o grădină mândră, semănată
Cu poezii, cu glume și povești,
Dar nu se lasă lesne vizitată
Decât când știi, copile, să citești.
[ cartea ]

Eu știu multe, chiar de toate,
Și nu țin secret nimic;
Ți le spun, ca unui frate,
De mă cercetezi un pic.
[ cartea ]

Am aici o jucărie,
Care cât e vremea știe,
Dar nu face nici un pas
Dacă n-o învârt de nas.
[ ceasornicul ]

Ce merge și tot stă pe loc?
[ ceasornicul ]

Cine bate
Și nu e bătut?
[ ceasornicul ]

Cine bate-ncetinel,
Dar nu e bătut defel?
[ ceasornicul ]

Gură n-are,
Nici picioare,
Câteodată amuțește,
Dar când merge și vorbește
Îl asculți ca la poruncă:
Sari din pat și mergi la muncă.
[ ceasornicul ]

Zi și noapte eu muncesc,
Nici o clipă nu m-opresc
Și măsor cu grijă mare
Lunga timpului cărare.
[ ceasornicul ]

N-are mâini și totuși bate,
Bate-ntruna, zi și noapte,
Stă oriunde îl vei pune
Și oricând timpul ți-l spune!
[ ceasul ]

Ticăie la capul tău
Și te trezește mereu
[ ceasul ]

Zi și noapte,
Stau de pază;
N-am picioare
Și tot umblu;
N-am nici mână
Și tot bat.
[ ceasul ]

Scurtă, groasă, un-te duci?
Ars în fund, ce-ai să mă-ntrebi?
Unde eu mă duc,
Tot ție-ți aduc.
[ ceaunul și cofa ]

Încârligat și-ntortocheat
Și de urechi e agățat.
[ cercelul ]

Ce-i rotund,
Dar fără fund
Și stă pe unul cu fund?
[ cercul pe butoi ]

Care cheie nu deschide nici o broască?
[ cheia sol ]

Bunicuțul de la țară
Are un prieten bun
Bate cu el multe cuie,
Face gardul de la drum.
[ ciocanul ]

De picioare-l strâng cu mâna
Și el încleștează gura.
[ cleștele ]

Păhărel de oțel
Stă la gâtul unui miel:
Când elevii vin de-acasă
Îndată îi cheamă-n clasă!
[ clopoțelul ]

Lucește, sclipește,
Pe câmpii gonește,
Retează tot ce-nflorește.
[ coasa ]

Slăbănoaga fânu-l frânge,
Iar colțata-n urmă-l strânge!
[ coasa și grebla ]

Umblă pe la noi prin lan
Un camion cam năzdrăvan;
Grânele le seceră,
Spicele le treieră!
[ combina ]

Ce localitate oare
Pare-a fi pe val de mare?
[ Corabia ]

O căsuță ascuțită
Stă pe bețe sprijinită!
[ cortul ]

Cine zi și noapte tutun fumează
Și nu se mai satură?
[ coșul ]

Ciutur-mutur cel bătrân
Șade sus și bea tutun.
[ coșul ]

Sus pe casă așezat
Și fumează ne-ncetat.
[ coșul ]

Roș, albastru sau vărgat,
Stă întins pe lângă pat!
[ covorul ]

Mama sau bunica-l face,
Îl frământă și îl coace.
Cu stafide, nuci sau mac.
Ați ghicit! E...
[ cozonacul ]

Bucățică de cărbune,
Cu veșmânt de lemn,
Pe hârtie lasă urme
Scriind orice semn.
[ creionul ]

Drept, înalt și subțirel
Cu veșmânt de lemn pe el,
Are vârful de cărbune
Pe hârtie multe spune.
[ creionul ]

Cine urme albe lasă
Pe tabla neagră din clasă?
[ creta ]

E rotundă sau pătrată,
Uneori e colorată,
Nu-i din var și nici din gips
Și e bună pentru scris!...
[ creta ]

Stă în casă și în clasă,
Poartă haine și nu-i pasă!
[ cuierul ]

Cine intră-n casă,
Dar capul afară-și lasă?
[ cuiul ]

Hoțul intră-n casă,
Și capul afară-și lasă.
[ cuiul ]

Cine ține bine-n gură
Tava plină de friptură?
[ cuptorul ]

Șade moșul sub uluc
Și fumează din ciubuc;
Apoi, după ce-a fumat,
Îl hrănesc cu aluat.
[ cuptorul ]

Ce este ziua cerc,
Iar noaptea se face șarpe?
[ cureaua pantalonilor ]

Am o frunză care te omoară.
[ cuțitul ]

Deși-i mic și subțirel,
Toți se tem și fug de el!
[ cuțitul ]

Moșneguț cu pielea goală
Ține vinul de năvală.
[ dopul ]

S-a făcut de când e lumea
Și va fi cât va fi lumea.
[ drumul ]

Cămăruță de lemn tare
Ține hainele-n păstrare!
[ dulapul sau șifonierul ]

Uriașul râmător
Cu puternica lui gheară
Sapă gropi, foarte ușor,
Și pământu-l scoate-afară!
[ excavatorul ]

Iese moșul din colibă
Cu nasul plin de mămăligă.
[ făcălețul ]

Cocostârcul din câmpie
Scoate apă dar n-o bea
Bucuros ți-o lasă ție
Și oricui ar vrea s-o bea!
[ fântâna cu cumpănă ]

Lungul urcă și coboară
În scrânciob i-o fetișcană!
[ fântâna cu cumpănă ]

Cine stă pe țărm la mare
Și privirea nu-și abate,
Călăuză de vapoare
Și pe ceață și în noapte?
[ farul ]

Nici afară,
Nici în cer,
Nici pe pământ.
[ fereastra ]

Are dinți mulți și mititei
Și nu suferă niciodată de ei.
[ fierăstrăul ]

Cine are dinți mulți,
Puternici și ascuțiți,
Dar de durere feriți?
[ fierăstrăul ]

Nu-i pisică, nici cățel
Are dinții de oțel!
[ fierăstrăul ]

Buchet tare de vergele
Ține beton între ele!
[ fierul beton ]

În pădure naște,
În pădure crește,
Vine-acasă și horește.
[ fluierul ]

Subțirel și găurit
Te îndeamnă la horit;
Cine-i, ați ghicit?
[ fluierul ciobănesc ]

Ce separă unindu-se?
[ foarfeca ]

Cuțitașe cu inele
Taie pielea în curele!
[ foarfeca ]

Toată este numai gură
Părul de pe frunte-ți fură.
[ foarfeca ]

Tortul, untul, fripturica
Le-a vârât în el mămica,
Pare un dulap vopsit,
Înăuntru-i ger cumplit.
[ frigiderul ]

Am o capră cu trei coarne
Claia vrea să o răstoarne,
Alte ori ia paie-n gură
Și le-aruncă-n car sau șură!
[ furca ]

Șarpe lung de cauciuc
Varsă apa unde-l duc!
[ furtunul ]

Legată de nas cu sfoară,
Ea-n adânc goală coboară,
Iar când iese la lumină,
Atunci e cu apă plină!
[ găleata fântânii ]

Ce crește în pădure
Și-apoi se prinde-n horă în jurul casei?
[ gardul de lemn ]

În pădure născui,
În pădure crescui,
Acasă când m-au adus
Slujitor casei m-au pus.
[ gardul ]

Lumina prin ce trece
Și nu se oprește?
[ geamul ]

Îl ții de coadă,
Dar el tot fuge de-a dura.
[ ghemul ]

Am două surori
Legate cu sfori,
Când noaptea s-a lăsat
Se bagă sub pat.
[ ghetele ]

Eu merg cu școlarul
Și îi port Abecedarul.
[ ghiozdanul ]

Care minge colorată
Toată lumea ne-o arată?
[ globul pământesc ]

Arici mare și zbârlit,
Pe ogoare tăvălit!
[ grapa ]

Deși-i slabă, nu se-ndoaie
Și cu dinții strânge paie!
[ grebla ]

De-ai greșit, ia seama bine,
Folosește-mă pe mine!
Foaia albă va rămâne
Ai grijă să scrii mai bine.
[ guma de șters sau radiera ]

Nu e șoarec nici orbete,
Roade pete pe caiete.
Ar fi bine și frumos
Să nu-i dăm nimic de ros.
[ guma de șters sau radiera ]

Cu mâna îl țin
Și-i dau cu piciorul,
El mușcă din plin
Cu gura ogorul!
[ hârlețul ]

Este groasă sau subțire
De o îmbraci ea cald îți ține.
[ haina ]

Unde-s munți fără-nălțimi
Și ape făr-adâncimi?
[ pe hartă ]

Cloșca-n vad s-a pitulat,
Risipindu-și puii-n sat,
Însă noaptea, grijulie,
Îi hrănește pe-o frânghie.
[ hidrocentrala ]

Un balaur
Solzi de aur,
Stă în munte priponit,
Apă bând necontenit;
Și pe nări cum suflă para,
Luminează toată țara.
[ hidrocentrala ]

Cerceluș cu toartă mare
Te oprește la intrare!
[ lacătul ]

Cerceluș cu toartă,
Nime nu mă poartă,
Da mă tot acață
La ușa din față.
[ lacătul ]

De pază la poartă
Cerceluș cu toartă
Agățat stingher
De urechi de... fier.
[ lacătul ]

Nu latră, nu mușcă
Și nici nu împușcă.
În casă
Pe nimeni nu lasă!
[ lacătul ]

Cine ziua dormitează
Și noaptea ne luminează?
[ lampa ]

Ce duci la gură mereu, dar nu înghiți niciodată?
[ lingura, furculița și paharul ]

Galbenă sau albă,
Pe-o ață întinsă,
E la gură-aprinsă.
[ lumânarea ]

Am o mână fără oase,
Când se rupe, o poți coase!
[ mănușa ]

Ce are forma unei mâini
Și tot nu-i mână?
[ mănușa ]

Ce-i cu cinci degete, însă nu-i mână,
Este din piele, dar și din lână?
[ mănușa ]

Cinci frați o haină îmbracă!
[ mănușa ]

Am o găină pestriță
Și la coadă ferfeniță.
[ mătura ]

O fetiță jucăușă,
Mereu șade după ușă,
Numai când e invitată,
Face camera curată!
[ mătura ]

Mână lungă, mare, grea,
Ridicăm ce vrem cu ea!
[ macaraua ]

Mică e și colorată
Și pe margine zimțată
Vești aduce de departe
Când nu-i prinsă într-o carte.
[ marca poștală ]

De-i rotundă sau pătrată,
Toți din casă îi dau roată!
[ masa ]

În pădure născui,
În pădure crescui;
Acas’ dacă m-aduseră,
Horă-mprejur mi se puseră!
[ masa ]

În pădure sunt născută,
În pădure sunt crescută,
Din pădure sunt adusă
Și la mare cinste pusă.
[ masa ]

Lungă, lată sau pătrată,
Musafirii îi dau roată!
[ masa ]

Patru picioare are,
Dar să le miște
Nu e în stare.
[ masa ]

Cu cât mă bați mai mult,
Cu atât lucrez mai repede;
Cine sunt?
[ mașina de scris, tastatura ]

Gură mare, ca o roată,
O umplem cu carne toată
Și ne-o dă-napoi tocată!
[ mașina de tocat carne ]

Cine-i viu, dar fără de viață?
[ mercurul, argintul viu ]

Ce se frânge
Și se strânge
Și se bagă-n buzunar?
[ metrul ]

Ce e mai dulce și mai dulce
Și prin bâzâit se-aduce?
[ mierea ]

Cu cât cade,
Cu-atât sare
Și aleargă-n fuga mare
Fără aripi sau picioare;
Ce să fie oare?
[ mingea ]

Cu mâna sau cu piciorul
De m-atingi, eu îmi iau zborul
și-alerg iute, încântată,
Dar sparg geamul câteodată.
[ mingea ]

E rotundă, colorată
Și copiii nu-i rezistă,
Fără ea, ora de sport,
Ar fi ora cea mai tristă.
[ mingea ]

Jucăușă, dolofană,
Toată ziua ar sări.
E de piele sau de ”gumă”,
Ia ghiciți, cine-i, copii!
[ mingea ]

Mulți sportivi o îndrăgesc;
De ce oare o lovesc?
[ mingea ]

Pepenaș de cauciuc
Îl trântesc sau îl arunc,
Orișiunde dacă pică,
Nu se sparge, nu se strică!
[ mingea ]

Zece-o bat să intre-n plasă
Unu-o prinde și n-o lasă.
[ mingea de fotbal ]

Lopățică cu mâner
Folosită-n șantier,
Mai ales la zidărie
Și-are numele... m___e!
[ mistria ]

Pe cămăși, haine, flanele
Sunt bănuți cu găurele!
[ nasturii ]

A trăit
Ne-a hrănit,
A căzut,
S-a prăpădit.
[ oala ]

Am fost la săpat;
La palme m-au luat,
În foc am intrat,
La târg am plecat.
Mulți ani am slujit,
Pe toți am hrănit,
Și când am căzut,
Țăndări m-am făcut.
[ oala ]

Cât am trăit
Pe foc m-ai fript,
Iar după ce-am murit
Pe drum m-ai azvârlit.
[ oala ]

Din pământ mă născui
În lume trăii
Și când murii
În gunoi mă pomenii.
[ oala de lut ]

Bicicletă cu proptele
Stă pe nas, nu pe șosele!
[ ochelarii ]

Două geamuri la fereastră,
Dar nu sunt puse la casă,
Ci pe-o șa anume-aleasă.
[ ochelarii ]

Sunt o șa,
Pe care nu călărește nimeni;
Sunt fereastră
Dar nu la casă.
[ ochelarii ]

Eu n-am, din făptură,
Nici limbă, nici gură,
Dar spui la oricare
Cusurul ce are,
Și-oricât se mânie,
Tot va să mă ție.
[ oglinda ]

În zadar te uiți la mine,
Că te vezi numai pe tine!
[ oglinda ]

N-are limbă și nici gură,
Și arată orice făptură.
[ oglinda ]

Și un an de mă privești,
Tot pe tine te zărești!
[ oglinda ]

Te-am văzut într-un loc,
Unde nu ai fost și nu poți fi!
[ oglinda ]

Tu te uiți la mine,
Dar te vezi pe tine
Chiar când nu-ți convine;
Ne cunoaștem bine:
Cine-s oare, cine?
[ oglinda ]

Ce om nu se mișcă iarna?
[ omul de zăpadă ]

Ciupercă uscată
În cui agățată.
[ pălăria ]

Chip de om, dar minte n-are
Nici nu cere de mâncare.
E îndrăgită de copii
Că le-aduce bucurii.
Oare ce e?
[ păpușa ]

Care turtă afânată
Este zilnic cumpărată?
Se găsește-n orice casă
Și-o servim felii la masă!
[ pâinea ]

Cu ciomege m-au lovit,
Între pietre m-au strivit,
Chiar în jar am fost băgată,
Cu cuțitul spintecată,
Dar deși mă chinuiește,
Lumea-ntreagă mă iubește,
Toată lumea mă dorește.
[ pâinea ]

Din pământ în soare
Din sac în dogoare.
[ pâinea ]

Roată rotită,
De om muncită
Și de lume înghițită.
[ pâinea ]

Se naște sub soare,
Se coace-n dogoare.
[ pâinea, grâul ]

Băutoare însetată
Bea vin, lapte și ulei,
Dar ce-nghite-n beregată,
Nu merge-n stomacul ei!
[ pâlnia ]

Umbrelă mare, ușoară,
Din avion se coboară!
[ parașuta ]

Bici de foc cumplit
Peste cer zvârlit,
Dar tot focul lui
Îl prind într-un cui.
[ paratrăsnetul ]

În mici tuburi se găsește,
Dinții bine îi albește!
[ pasta de dinți ]

Ce-i gata
Și tot trebuie gătit?
[ patul ]

Cine șade în ghiozdane,
Purtând gume și creioane?
[ penarul ]

Un arici mititel
Curățăm dinții cu el!
[ peria de dinți ]

Scândură cu păr pe ea
Curăță hăinuța mea!
[ peria de haine ]

Are pene să-i ajungă,
Dar nu zboară, nici nu umblă,
Șade înfășată
Și-i place curată.
[ perna ]

Cine are pene
Și nu zboară?
[ perna ]

Pe patul lui Titișor,
Șade-un sac cu pufușor!
[ perna ]

Cine are dinți,
Dar nu mușcă
Și nu-l dor niciodată?
[ pieptenele ]

Cine are dinți mulți
Și nu poate mușca?
[ pieptenele ]

Care apă e-nghețată
Doar cu trei oase de vacă?
[ piftia ]

Nu e pled și nici perdea,
Noaptea stai ascuns sub ea!
[ plapuma ]

Ce fiară cu limba râmă
Și cu spatele dărâmă?
[ plugul ]

Două roate, cuțit lat
Folosește la arat -
Cine este, l-ați aflat?
[ plugul ]

Peste ape, prins în scoabe,
Șade moșu-n patru labe,
Și cum stă așa plecat
Eu trec apa pe uscat.
[ podul ]

Peste râpe, peste ape
Face drumul mai aproape!
[ podul ]

Două scânduri cu inele
Păstrăm cărțile pe ele!
[ polița cu cărți ]

Nici în casă nici afară
Talpa mea e drum de țară.
[ pragul ]

Și plușat și vărgat
Apa-ndată a zvântat!
[ prosopul ]

În pădure născui,
În pădure crescui,
Acasă m-au adus,
Călcătoarea satului m-au pus.
[ puntea ]

Ce n-are suflet
Și suflet fură?
[ pușca ]

Am o cutie
Ca o colivie
Și cântă la nebunie.
[ radioul ]

Spre stânga de-i sucești nasul,
El îndată-ți umple vasul!
[ robinetul ]

Cine poate mânca fierul
Fără să-și rupă dinții?
[ rugina ]

Dacă-l uzi, el face spumă
Și-ți alunecă din mână!
[ săpunul ]

Ce lucru poate să țină:
Zahăr, grâu, mălai, făină?
[ sacul ]

Are tălpi,
Picioare n-are,
Și te duce în spinare.
[ sania ]

Când nu e zăpadă
Doarme în ogradă,
Dar când ninge-afară
Cu copiii zboară.
[ sania ]

Iarna fuge,
Vara zace.
[ sania ]

Mergi cu ea, dar roate n-are
Nu e tren, dar șine are
Iarna bucurii aduce,
Sus o urci,și-n jos te duce...
[ sania ]

Două bețe, opt surcele,
Te cobori și urci pe ele!
[ scara ]

Am picioare dar nu merg,
Oboseala o-nțeleg.
[ scaunul ]

Cin' se află-n orice casă
Stă cu oaspeții la masă?
[ scaunul ]

Cu toate că are
Trei, patru picioare
Să le miște nu e-n stare,
Dar te ține în spinare.
[ scaunul ]

E puternic cât se poate,
Pe oricine ține-n spate!
[ scaunul ]

Am o lună cu mâner,
Am furat-o de pe cer;
Străluce ca o văpaie
Și mănâncă numai paie.
[ secera ]

Lună nouă-n păr bălai,
Ai grijă să nu te tai!
[ secera ]

Pâlnii multe înșirate,
Purtate pe două roate!
[ semănătoarea ]

Cu trei ochi
În trei culori
E atent la trecători
Și-ți arată
Fără grai
Când să treci
Și când să stai.
[ semaforul ]

Felinar cu trei culori
Îndrumă pe trecători.
[ semaforul ]

În colț de stradă
Trei ochi iscoadă.
[ semaforul ]

Ce se așază pe masă,
Se taie și se împarte oamenilor,
Dar nu se mănâncă niciodată?
[ setul de cărți de joc ]

Roată uscată,
Cu păr ferecată,
În cui acățată.
[ sita ]

Seamănă c-o roată,
Are fund, vezi bine,
Dar apă nu ține.
[ sita ]

Un castron cu găurele
Trece făina prin ele!
[ Sita ]

Albă și suleimenită
Când urâtă, când iubită;
Vara nu vor să mă vadă,
Iarna toți mă-mbrățișează.
[ soba ]

Ce ți-e dragă iarna
Și n-o suferi vara?
[ soba ]

Iar na toți grămadă
La tine venim,
Vara dacă vine,
De tine fugim.
[ soba ]

Mănâncă toată ziua
Și tot flămândă rămâne.
[ soba ]

Mărgelușe pe vergele
Socotești ce vrei cu ele.
[ socotitoarea ]

Zece sârme ordonate
Cu câte zece bile colorate.
Fiecare copil știe
Că asta nu-i jucărie!
[ socotitoarea ]

Cum numiți chipul sculptat
Pe un soclu așezat?
[ statuia sau monumentul ]

Cin’ se urcă pe catarg
Ca să fluture în larg?
[ steagul sau drapelul ]

Țin cerneala-n rezervor
Ca să poți scrie ușor.
[ stiloul ]

Am o cofă grasă, grasă
Strecoară apa prin plasă!
[ strecurătoarea ]

Nu-i fierbinte,
Dar usucă.
[ sugativa ]

Ce-i mai înalt decât calul
Și mai mic decât porcul?
[ șaua ]

Rotocol, rotocol,
Pe-arătură dă ocol;
Bolovanii îi strivește,
Și pământu-l netezește!
[ tăvălugul ]

E un țap ce nu mănâncă,
Dar grozav mușcă din stâncă.
[ târnăcopul ]

Covor negru pe perete,
Are cretă și burete.
[ tabla de scris ]

O cutie cu fereastră
Joacă teatru-n casa noastră!
[ televizorul ]

Un melc mare de oțel
Batem ouăle cu el!
[ telul ]

Am o copilă:
Când îi dau mâncare plânge,
Când nu-i dau, tace.
[ tigaia ]

De plic se lipește
Țara ocolește.
[ timbrul ]

Toată ziua: cioca - cioca;
Vine seara boca - boca.
[ toporul ]

E făcut de muncitori
Și trăiește pe ogor;
Toată ziua el muncește,
Urlă de te-nnebunește.
[ tractorul ]

Nu e pușcă, dar pocnește
Nu e porc,dar scormonește
Trece mândru prin câmpii
Și în urmă-i curg felii.
[ tractorul ]

Umblă ursul pe ogor
Și mormăie îngrozitor!
[ tractorul ]

Ursul mormăie pe vale
Și ursaru-i șade-n șale;
Îl strunește de urechi
Să scurme ogoare vechi.
[ tractorul ]

Nu vorbesc și nu am viață
Dar fac zgomot de te-ngheață;
Stau de pază la hotară,
Vărs prin gură foc și pară.
[ tunul ]

Gâlgăuț-gâlgăuț,
Țuști cu tine-n pârăuț!
[ ulciorul ]

Ce stă în umezeală
Și nu se udă?
[ uleiul ]

Formă de ciupercă are
Și de ploaie ne apără.
[ umbrela ]

Cârligel legat cu sfoară
Prinde pești și-i scoate-afară!
[ undița ]

Ineluș rupt
Scoate peștii de pe fund.
[ undița ]

E afară, e și-n casă,
Umblă dar numai pe toc
Și, de fapt, umblă pe loc.
[ ușa sau fereastra ]

Eu la orice casă
Sunt slugă aleasă.
Eu pe orișicine
Întâmpin când vine;
Când pleacă afară,
Eu îl petrec iară.
[ ușa ]

Gazdă bună și aleasă
E la orișicine-n casă;
Ea primește pe oricine
Și când pleacă și când vine!
[ ușa ]

Și afară și în casă,
Ghici ce e?
[ ușa ]

O fetiță
Cu cofiță,
Ea poate mereu să țină
Flori aduse din grădină!
[ vaza de flori ]

Viață n-are, brațe n-are
Ține florile-n păstrare!
[ vaza de flori ]

La mesele cele alese
Nu lipsesc,
Și fac poznele adese
Celor ce mă prisosesc.
[ vinul ]

În pădure naște,
În pădure crește,
Vine acasă și cântă.
[ vioara ]

Am un prieten priceput
De toată lumea știut;
Îmi dă sfaturi și îmi spune
Tot ce se petrece-n lume.
[ ziarul ]

Nu-i băiat ca să nu-l știe.
Făurit e din hârtie,
Vânt puternic vrea și sfoară
Și-atunci zbârnâie și zboară.
[ zmeul ]

Nu-i pasăre și totuși zboară
Dacă-l ții bine de sfoară.
[ zmeul ]


Adaugat de: anyhoo Data :21.12.12 Vizite: 472

Ghicitori nevinovate din folclorul românesc

Ghicitori nevinovate din folclorul românesc:

* E rotundă și e cârnă și cu capu-n jos atârnă! (ghinda)
* Din carne e crescută, tare și osoasă. O parte-i belită și alta-i flocoasă. (pana de gâscă)
* Deget nu e, unghie n-are, dar atârnă-ntre picioare. Orișicine se întrece, s-o apuce și s-o frece. (țâța vacii)
* Cine se urcă, o bagă, o freacă, coboară, se spală și pleacă? (coșarul)
* Ce se plătește, se belește, se suge când e tare și curge când e moale? (înghețata)
* În față măreață, pe margine creață, în spate o lingi, în față o-mpingi. (marca poștală, timbrul)
* Piele vie, piele moartă, dai din fund și intră toată. (cizma)



Adaugat de: anyhoo Data :18.11.13 Vizite: 374


Inapoi
Conectare
Utilizator

Parolă



Încă nu eşti membru?
Înregistrează-te

Ţi-ai uitat parola?
Solicită una nouă
Căutare
Caută în tot site-ul:
Bun venit anyhoo!
Utilizatori conectaţi
Vizitatori conectaţi: 1
Membri conectaţi: 0
Membri înregistraţi: 207
Cel mai nou membru: kakakaoo
Shoutbox
You must login to post a message.

09.02.2012, 14:56
La școală în anul 2020, ora de gramatică: - Și, copii, amintiți-vă legea de bază a punctuației: după semnul kiss nu se pune virgulă!

15.01.2012, 05:01
"God grant us the serenity to accept the things we cannot change, courage to change the things we can, and wisdom to know the difference."

12.07.2010, 14:38

05.07.2010, 21:11
blog anyhoo

Sorry: We are unable to display this feed at this time

RSS Feeds