Super Administrator
Postări: 144
Înscris: 11.06.11
|
Frânturi de limbă - speciale
1. ----- ? ***
Culeg o floare, privesc spre soare,
mă văd voioasă și luminoasă.
Înțep baloane când sunt în toane,
nu fac fasoane când am bomboane.
Mă plimb prin ploaie căci sunt vioaie,
mai sar și-o coardă, sau rup o joardă.
Foc sub picioare, m-avânt cu-ardoare,
mă prind în joacă, că sunt bondoacă.
Întind covoare, aprind cuptoare,
bat o potcoavă și spun o snoavă,
și-acum în goană, spun o consoană.
Am prins o cioară și-o leg cu sfoară;
a câta oară nu las să moară biată, mioară?
Dar fiindcă-i toamnă, salut o doamnă,
iar sub balcoane murmur canoane.
Merge la moară, mestecă-n oală,
lâna o toarce, colacu-l coace,
în zori se scoală, topește smoală,
cu râvnă coase, zdrobește oase.
Mână motoare, face mosoare,
mișcă butoane, taie cartoane,
nu se socoate dacă mai poate,
cu fală poartă această soartă!
Râde-n soare ca o floare,
își pune la cingătoare
foaie verde de cicoare,
și-apoi deapănă fuioare
roșioare la culoare,
roată, roată, numai roată,
să se mire lumea toată.
2. *** Pentru consoana "n" la final de cuvânt
Mă ia cu leșin asasin din senin
căci simt un canin de rechin hain
sub un fenomen eterogen în abdomen,
cu cil de bacil colibacil,
de parcă-i un taifun inoportun și nebun!
Declin deplin acest destin meschin,
apoi îmi alin suspin cu vaccin din venin
și în loc de gin, beau ricin cu zizin și pelin,
mă spăl cu formol sau rivanol
și-apoi gol, mă ung cu nămol de ghiol la Techirghiol,
și asa senil, debil și dificil,
scot un tril în stil subtil cu dactil pueril de facil,
cu care scol și un stol de pe-un atol de la pol!
Și-acum când sunt destul de sătul de chiul,
mă dau în van cu elan de vulcan sicilian!
Ion are veston de molton,
un palton maron cu fason în ton,
șoșon și capișon de sezon,
are nițel tighel pe flanel,
un fel de model de cortel,
e la fel de chel ca un miel
și rebel ca un colonel ce se bate în duel la castel,
în timp ce la Muscel e măcel în tunel,
iar un pluton stă de planton la bastion,
pentru un motan sărman
prins într-un plan viclean de guzgan.
3. ***Exerciții pentru consoana "r"
La o primă privire, cu o oarecare ușurare, te prinde un miros adormitor sau otrăvitor de margarete, floarea soarelui sau de fructe și de flori de aur ce răsar, trăiesc sau dorm o vară și apoi mor cu fericire sau cu ură, ca fructele stricate de dor, fără rost, prin care durerea arzătoare fără hotar, pornește spre astre cu încrâncenare, prea cutremurător ca trădarea să nu pară ca o părere de aripi tremurate și zgribulite pe trup, printre codri mari ce cresc în urmă recunoscători.
Ce mai tura-vura, era trecut de trei când îl crezură prea tânăr, după părerea lor, și când suprasaturați porniră în grabă către gară.
4. Exerciții pentru consoana "l"
La un calcul clinical maleabil, celula alveolară și epitelială a celuilalt colonel, aloca un falcon de pilule linguale pe cheltuiala lui și, laolaltă cu celelalte pilule, fiole și buline în baloane, leucoplastul palatalizat alunecă cu o bâlbâială de balneolog colonial, chel și debil, cu lulea... sau lalea, gladiole și alte flori de nalbă, dalie și albăstrele cu altoială, clorofilă și pistil... sau pistol elipsoidal de duel, lung și lat, din celuloid, cu bilă de oțel de un calibru bun la aleluia cu doliu familial și glacial de dalai-lama liberal, altfel plin cu elan de libelulă, liliac sau molie în alcool.
O stâlceală de dialectolog labil, fără plural și ghilimele, cu licăr literal într-un așa halal... sau halat de flanelă ori lână, deloc filial, luat fără cicăleală și dilemă de pe litoral... sau lateral și lineal ca un linoleum liliachiu de foliolă de la o foliculă din celălalt liman fluvial și deloc laringal, aflat alandala într-un dialog local și loial de chelălăială liliputană.
5. Exerciții pentru consoana "s"
Silvestru s-a retras simandicos în silvostepa silvestră ca un sinistrat sinistru setos de sarcasm, sau ca un sudist subversiv, sud-estic și sud-vestic, misterios, suspicios, superstițios și sinuos ca un sinus-cosinus sinusoidal, monstruos căsăpit de o sistolă spasmodică surprinsă de un insensibil stetoscop islandez, până s-a stins cu un suspin în sihăstrie, într-un solstițiu spectaculos.
În acest timp, unui subestimat specialist spadasin spaniol, sosit într-un restaurant self-service, i s-a servit o spumă siropoasă în sosieră, o semiconservă slinoasă-unsuroasă și alte substanțe seroase și sățioase, cu care i s-au deschis lesnicios metastaze.
Ambii s-au stins cu un surâs senin de Calipso de pe Mississippi, suprasensibil, supraexpus și sugestiv ce s-a scurs într-un susur supersonic în stratosferă, peste un strat noros gros de stratus cumulus, pe care-l supraestimase cu subiectivism un singur subcomisar sectorist.
Un ziarist peisagist a descris sub asterisc cum se asemuiesc Caius Iulius Augustus și Titus Flavius Vespasianus, care aveau o serioasă sursă de semințe de susan, posesori ai unui soi stas, consistent și persistent, sesizabil numai într-un subsol lutos, nisipos, spațios, somptuos și luminos ca Sirius, stea solară, astru cosmic suspus și suspendat într-un suspans suspect de suspensie, pe care l-a scos de sus și l-a ascuns jos ca să nu se lase dus de nas.
Apoi, într-o ipostază de asasin sfătos, în nonsens sau consens cu un sărman senerisim, speră și spuse supărăcios, în sinea sa, că astă seară va subzista ca Sisif în osânda lui Zeus și se puse a glăsui cu un glas sau glăscior de sopran solist, pus pe un ison sostenuto, când fortissimo, când pianissimo de vals sau sonet sonor dintr-un opus select, presupus a fi scris într-un post-scriptum pesimist și rămas în manuscris, de un igienist anestezist, dispus să susțină cu ipsos un dispensar igrasios, de-sine-stătător și neaspectuos, până când un studios solipsist ce filozofează silogistic, stors de stres isoscel, a silabisit sfios, sofisticat și fără sens, substantive în semison și semiconsoană, despre care s-a scris și s-a spus răspicat în subsidiar și insidios, că statistic s-ar fi sustras de la clasicism și s-au subscris la islamism.
Atunci, un succesor de plexiglas, sănătos, spătos și musculos; strâns cu presa, insistase obsesiv, posesiv și cu substrat, în plină sesiune la o sucursală, să se sisteze sistemul fiscalist sezonist, prescris cu strabism și stângism dar și cu un prisos respectuos, mai presus de un parazitism odios.
Dar nu este destul de sigur dacă așa brusc și subit se sfârși povestea!
6. Exerciții pentru consoanele "c^ - g^"
La cină a cerut ciorbă cu ceapă și ceafă de cegă, ciulama de ciuperci zbârciog sau ciuciulete, o ciosvârtă de cerb, un picior de ciută și ciolan de girafă, ce mai, curat genocid de specimene cinegetice, după care o cinzeacă de cidru sau citronadă acidă din citrice, lângă cinci-zece covrigi cu ciocolată dulce, un ciorchine de cireșe dulci și o mână de măceșe, o ceașcă de ceai sau apă rece de la cișmea și o vorbă de duh: cine alege, culege... ciroză, pentru ambianță - flori de cicoare, ciuboțică, cimbru, narcise și ghiocei și alți fulgi erabcei, scăldate de o succintă ciaconă vivace sau de un celebru și celest capriciu din cultura cinquecento, totul încununat de ceva cioburi ceramice, ciocnite și ciobite.
Acesta e acel Gigel, pe veci get-beget geniu în gestație, cu cearcăne ***
7. Exerciții pentru consoanele "c^ - g^" în final de cuvânt
George e perspicace, tace și face ce-i place,
uneori se complace și, ca prins în ace,
zace lângă coniace, iar pe la zece când e rece,
el se trece și petrece ca un berbece zevzece.
Nu știu dacă-i place supa de potroace,
dacă nu, atunci desface capace de pe spanace,
iar când vremea trece, vrea să plece
să se înece sau se întrece un iaz să sece.
Își prezice că un complice vrea să-l strice,
că îl stoarce prin mijloace dibace și eficace,
dar n-o să-l oblige ca de pe catalige
să strige că-l frige când înfige niște cârlige.
Mai bine să se aplece și din zece în zece
să disece cincisprezece zodiece aztece,
chiar mai stângace dacă o face cât mai tenace;
apoi să indice niște ibrice și polonice antice,
propice unui grămătice peltice care zice,
cum zice, că nu-i lege ce nu drege, se-nțelege!
Și atunci, e cam precoce să disloce
din găoace de sub carapace
un cazace care începe să joace
cam stângace prin băltoace.
Amice voinice, aruncă popice și culege spice
dacă nu vrei să te vezice niște urzice inamice;
apoi vei zice cu o voce feroce și atroce:
te-ntoarce și vino-ncoace, noroace,
cruce lângă cruce la răscruce
și nu te duce ca un hăbăuce
sau te sparge ca niște doage slăbănoage.
Ce mai colege blege și dulcege,
drace! îmi displace că-s posace și maniace,
adună ghemotoace de busuioace la soroace
și parcă-s niște pitulice pitice din pădurice.
Vai! ce ferice de bunice cu fiice unice
care știu să aplice sau să strice o elice.
Și acum, ba aș zice, ba aș dezice,
ba aș duce, ba aș aduce, parcă-s năuce,
și nu știu: mai bine toiege
sau ciomege pentru persoane betege
și cu cicatrice din bice și alice?
B. Șaptezeci de bibilici
nici prea mari și nici prea mici,
zeci de saci cu raci sugaci,
lilieci vreo douăzeci,
niște cuci și cinci bursuci,
toți cu voci de ventriloci,
cam poznași și nărăvași,
jucăuși și bătăuși,
un arici cam tremurici
fără niciun fel de-amici,
doi boboci cam nătântoci,
nici feroci și nici precoci
și câțiva buldogi ologi,
îi găsești făr' să greșești
în cărțile de povești,
la lingviști și fabuliști,
umoriști și moraliști,
lângă licurici, furnici,
turturici și rândunici,
vârcolaci, gândaci, gânsaci
și berbeci vreo patruzeci,
dar și printre mormoloci
în album la zoologi.
Și așa ai să găsești
la Pitești sau la Mircești,
poate-n Huși sau la Buhuși
la vreo cinci-șase mătuși,
maci, măceși și chiar lăptuci,
fragi, cireși, caiși si nuci
și dovleci pentru ghiveci
pus în beci în veci de veci
de un vraci ce umple saci,
când mai greu, când mai dibaci,
cum le faci și le desfaci
plăcințele și colaci,
lipicioși și lunecoși,
arătoși, sfărămicioși,
pentru copilași voinici
îmbrăcați ici în tunici
sau în șepci și sumănici,
în galoși mai călduroși
dar cam roși și nu luxoși,
buni la cei pizmași, trufași,
la așa zișii amici
cărora ți-e să le zici:
o! sunteți așa frumoși,
grași, burtoși și cam gomoși,
ca niște gogoși pufoși!
8. Exerciții pentru consoanele "d - t" în final de cuvânt
Un cadet în buret, cu epolet și firet,
un camarad cam fad și fără grad,
care a căzut cândva în vad la Bagdad,
altfel băiat delicat din Calafat, acum gripat
și cu omoplat lat dar cam luxat,
s-a ofticat fiindcă a mâncat,
cu apetit de parazit pârlit și falit,
un stufat alterat; apoi așa ambalat, armat și legat,
a fost pus la iernat într-un palat cu un cat neterminat
și ingrat luminat de un agregat cu electrod anod și catod,
și apoi a fost tratat: luat nitrat-dat fosfat,
și masat din nou pe omoplatul lat,
până a devenit dungat, dințat, pătrat, și așa preparat
i s-a făcut un prohod, ca lui Irod, la Novgorod.
Ce păcat de acest biet băiat, acrobat ciudat,
atlet brunet cu diabet, transformat într-un ciot de cașalot,
sau dacă nu, într-un recrut mut căzut pe șezut.
O! ai un buchet violet și cochet pe corset!;
regret, dar e cu magnet, așa că îmi permit voit
un pețit tacit, într-un boschet discret și secret,
căci poate fi tocit până și un cuțit aurit!;
dar - "zâmbit topit subit!", căci fugărit am fugit grăbit
și trântit ca un granit turtit, boltit și prăvălit la răsărit.
Mi s-a recomandat un tratat elevat
cu citat dedicat unui cumnat ratat,
chiar și un pamflet cu epitet de oțet despre un portret șiret,
și mi s-a cântat un cuplet în cvintet cu falset,
ca un ciripit și piuit inedit,
până am căzut ca un dud crud la sud de Aiud.
Am băut un surogat aromat de năut, la Beirut,
apoi am zăcut și m-am zbătut că m-a durut acut la început;
acum rod comod un fenacod, asud și sunt ud ca un zălud,
și așa gripat, ruinat și rușinat,
mă zbat ca să răzbat în acest vid stupid de torid,
încât mi s-a acrit de când mă agit ca un aiurit.
Eu cred că șed pe pled și că pot să preced un ied patruped ***
*** Și jovial, pe toate le lași ca să aștepți arșița într-un locșor mărginaș, în care orișicând un șipot de râușor șerpuind, șușotește printre șisturi răvășite și coceni rășinoși.
9. Exerciții pentru consoanele "s - z" în final de cuvânt
Un sas cu glas de bas - cam gras și ras pe nas -
stă la taifas, de-un ceas, la parastas,
despre un stras extras din pancreas,
după un exces de acces, în mod expres, la congres,
și despre un cneaz viteaz din Caucaz
- cu obraz plin de haz pe grumaz -
care s-a retras în pas de Pegas
pe un vas cu ananas din Caracas,
pe un timp noros, ploios, cețos și geros,
dar s-a ales cu un deces
dintr-un abces cu proces regres.
Am prins și am lins un ins distins,
l-am adus, l-am condus, l-am propus,
și l-am impus mai presus de un supus,
apoi l-am expus, l-am răpus,
și indispus l-am exclus ca pe un zulus intrus,
și-apoi i-am scris precis, fără dichis,
un permis pentru abis sau paradis.
Miss a zis un bis!, ca un vis, la Paris,
și l-a zis așa decis
că a ucis un cais trimis din Tunis;
apoi a demis deschis și concis
pentru un marchiz cu aviz pe parbriz,
cam năsos, burtos și deloc frumos,
cam ursuz, obtuz și cu auz difuz,
cam bărbos, pletos dar luxos și bănos,
care a ros un os gustos,
poros, gros, soios și cleios, scos din sos,
și a devenit ațos, fibros și păios
ca un rogoz în siloz la colhoz.
Eu țes ades cu ghes un fes
cu care am succes ales;
cos în sus și-n jos pe dos cu folos,
apoi ies la șes pe zăgaz la iaz,
să văz un iez-cucuiez tirolez;
mai raz praz cu răgaz,
sărez și rulez un șnițel vienez
pentru un chinez obez din orez,
las un as retras cu interes expres,
oftez și cedez un diez
când dansez cu un danez burghez
lângă un ceas netras rămas în impas,
apoi visez un amorez
dar mă salvez în Canalul de Suez.
Și acum refuz să scuz un ursuz confuz
fiindcă am spus că am pus un fus în plus!
10. Exerciții pentru diftongul "ea"
Într-o dimineață, fără ceață deasă, se vedea totuși că valea e sub deal și cărarea nu este chiar o șosea, dar el mergea pe ea cu toată convingerea pentru că trebuia să meargă.
Dinspre partea dreaptă pătrundea o mireasmă dulceagă de odolean și de mesteacăn, și se auzea un freamăt de creangă lângă creangă. Nu-și dădea seama că fără teamă mergea și venea de colo-colo, și când putea, mai poposea oleacă să-și astâmpere oboseala. Mai sus, deasupra pe o creastă, se vedea cum înfrunzea și se-nverzea pădurea deasă, dar aici el visează la mireasă aleasă, glumeață și cam vorbăreață, învelită-ntr-o beteală creață și măreață.
Își amintea că fără pripeală ieri ungea și întindea pe podea ceara cu o bidinea, prindea o perdea pe o vergea și iar visa tot la ea, dar înspre seară, vrea-nu vrea, trebuia să ceară niște vopsea pentru saltea și canapea.
Ar vrea să priceapă, de ce în povestea lui întreagă ceva nu se leagă, nici nu seamănă cu zicerea: "promitea marea cu sarea"; întrebarea e prea grea și acum îl durea o măsea, iar afară-i vremea rea; dar de ce n-o-ntreabă pe ea fără sfială, dacă ne-a scăpat vreo greșeală!? Tot el neagă fără seamă că-n preajmă-i o cheamă, ca-n foi de ceapă să înceapă să-i ghicească cea soartă firească; apoi ciulea urechea când auzea o cucuvea, vedea cum se deschidea o lalea, încăpea pe o treaptă dreaptă ca să stea, în gură cu o lulea când bea cafea-ntr-o cafenea sau făcea, colea, o coșcogeamite cacealma cu belea ca o lichea sadea.
Din zbor prindea o bezea (nu pe-a mea!) cu mișcarea aleasă, nu știu de unde culeasă, că n-avea leafă decât pentru o acadea din care beteag rămânea dintr-un cheag de la peltea; și îl prindea la iuțeală o amețeală, iar atunci își dădea în vileag tot aleanul. Când aprindea lumânarea îl apuca jalea și întristarea și rămânea așa cu o curea ce lucea pe pantalonii săi de catifea; după toate acestea, dumnealui n-avea mintea întreagă să-nțeleagă, că nimeni nu-l așteaptă cu pâinea și sarea să-l petreacă până pleacă!
11. Exerciții pentru pseudovocalele finale "i, u"
Doi rățoi fac război cu doi pițigoi de soi de la noi din zăvoi, și un mierloi ce face tărăboi de parc-ar zice din oboi.
Mai sar scântei și din bordei unde-i Grivei cu trei purcei și doi pisoi de pe lădoi ce fac în doi un joc vioi ca de viespoi în roi vâlvoi; mai sunt și cucuvăi croncăi pe clăi, dulăi și potăi pe văi, cimpanzei mititei și cu cârcei, cu schiau! de miau! și de bau-bau!.
Jupoi un vulpoi, scot din butoi un iepuroi cu usturoi și un crustaceu rozaceu din eleșteu, pui șalăi în tigăi pentru mâncăi, un pui verzui în fundul coșului, și căpăstrui pe gâtul calului. Mai iau și-un interviu unui bocciu în ***
12. Exerciții pentru terminația "ri"
În zori, într-un lan de flori, cobori pe cărări privind în zări, cu gândul la ziua de ieri și la alte primăveri. Apoi iar cobori, te strecori prin trecători peste dealuri și râuri și speri să scapi de scrântituri, să nu faci accidentări la încheieturi când străbați rânduri, rânduri de scânduri.
Treci printre meri, peri și alți pomi fructiferi, deseori auzi greieri sau cum zboară păsări, grauri și fluturi, apoi vezi țipari bondari și țânțari ce-ți sunt adversari.
Uite câți oameni mari, ce-i drept cam măgari, sunt îmbrăcați în șalvari, poartă ochelari vulgari fiindcă-s cam avari; deodată apari, ceri flori în multe culori de la grădinari florari și apoi iar dispari printre aceiași oameni mari.
Arareori sau deseori simți adieri de dureri căci tremuri de friguri când călătorești cu trenuri; zbieri și ceri mângâieri dar nu speri să scapi de dureri și atunci inspiri și expiri, adică respiri în timp ce transpiri de atâtea alergări prin gări sau când te măsori cu răufăcători fiindcă ei sunt mai mari și mai tari.
Te miri din priviri și nu încetezi să admiri cocotieri fructiferi ce nu-s de ieri, de-alaltăieri, curate averi pe care ai putea să le oferi în negocieri.
Între două plecări, veniri și reveniri - că te și miri de-atâtea porniri și opriri - când ești pe drumuri cu treburi, desfășori observatori chiori printre creneluri, de câte ori cunoști producători sau băutori de vinuri.
Cutreieri când nu mai treieri, ai vrea să pleci ca niște porumbei voiajori prin țări și marinari călători pe mări. Scuturi firimituri, mănânci murături lângă muguri de struguri, ceri ochelari pentru globi oculari fiindcă nu prea știi dacă trebuie să citești pori sau peri, mori sau meri, sori sau seri, adori sau aderi, dări sau gări, mări sau nări, hori sau nori, duri sau suri, veri sau seri, tari ori rari, dar e sigur că ceri beri în seri, câțiva pari mari și tari pentru feciori cu bujori în obrăjori, pe la moară - pe la mori, pe sub soare - pe sub sori. ***
13. Exerciții pentru terminația "zi"
Nu crezi decât dacă vezi că sunt guvizi și stavrizi rapizi, plozi de miriapozi schilozi sau de gasteropozi și cefalopozi, grămezi de pomezi pentru iezi cucuiezi, leoparzi cu barzi longobarzi, brigăzi la parăzi pe străzi, sau izbânzi la cei plăpânzi și flămânzi. Te amuzi când auzi că niște camarazi nomazi, scunzi și rotunzi - vezi să nu-i confunzi - se plimbă pe sub brazi, când niște andaluzi confuzi și obtuzi sunt uzi, sau când aprozi comozi și nerozi, blonzi și vagabonzi, zac ca niște prăzi prin ogrăzi; apoi te aprinzi când pretinzi să te prinzi și vezi că depinzi de niște ghizi invalizi și morbizi, dar lucizi și avizi după bani lichizi.
Suspenzi amenzi pentru comenzi de benzi, de lăzi și de căzi, vinzi grinzi, prinzi oglinzi, botezi cirezi, cazezi chinezi, refuzi harbuzi, scuzi mofluzi și acuzi ursuzi, cazi și te arzi, notezi și dictezi, inovezi când boxezi, cedezi când donezi și mizezi când dublezi, oftezi când dansezi, etalezi când ornezi, comanzi doctoranzi flamanzi, pătrunzi căci corespunzi și te ascunzi să nu răspunzi.
Mai lucrezi în livezi, excelezi când pozezi sau filmezi, brodezi, pictezi și colorezi, patinezi și schiezi când cad zăpezi, radiezi când crezi că te bazezi pe dovezi, visezi și evadezi ca să te distrezi dar abuzezi când fumezi și inhalezi.
Dacă te scuzi, te acuzi; mai bine oftezi când vezi niște obezi și nu cutezi să te așezi ca să cinezi. În loc să te superi, mai bine să pierzi niște monezi verzi sau să rozi cozi de electrozi, iar ca să scazi, azi la amiazi te scalzi în stropi calzi și îți recomanzi, ca la gurmanzi, ascensiuni pe Anzi!
14. Exerciții pentru terminațiile "ni" și "li"
Aduni tăciuni și cărbuni printre bolovani de la vulcani inumani, coceni de sub bușteni cu rășini de pini carpatini și licheni de sub troieni pentru reni laponi sau pentru asini alpini din Apenini, și nu de sub smochini plini de banali papagali australi sau de niște păuni nebuni care fac eroziuni pe goruni străbuni.
Câțiva viticoli ridicoli caută printre rădăcini de mărăcini crocodili docili, bâtlani și pelicani dolofani, gâscani corsicani, ovini și canini bizantini, șacali infernali, ceva vlăjgani de curcani năzdrăvani și motani contra șobolani roșcovani, cum ar fi niște asasini de spadasini capucini, care sunt rivali glaciali dar loiali.
Trec pe sub castani castelani melomani, un fel de baritòni atoni și afoni, ca niște găini prin ciulini pe la vecini sau țâțâni de pe la uși la stâni în care stau ciobani și cârlani orfani, spâni cu căpățâni ca niște pâni sau somnambuli creduli cu căciuli, golani huligani și cleptomani, ani de ani dușmani pentru bani și gologani.
Amâni și iar amâni de săptămâni, apoi suni luni cu plecăciuni să faci tocmeli fără păcăleli pe bani și iar bani, cu artizani profani și șarlatani, dezbini, îmbini și combini clini, pui butoni cu electroni la spioni, faci fântâni pentru stăpâni hapsâni, anini ciorchini pe arini prin buruieni în poieni la Moreni, îndemni la poemni pe săteni ruteni, suspini și leșini lângă crini, parcă ai avea plămâni de câni bătrâni.
Nu vrei răfuieli de rebeli, minciuni și gărgăuni de nebuni între balerini, arlechini și manechini cabotini, juni bruni cu perciuni, pietoni în pantaloni bretoni, mandarini beduini, sultani musulmani, căpitani veterani din Balcani sau mareșali geniali, demni și solemni.
Vezi că sunt utili niște bibliofili senili sau soli benevoli, hamali navali orientali, moșneni doljeni și dunăreni sau niște orășeni de la Câmpeni, dar ***
15. Texte pentru corectarea vocalei "e"
A. De-ar fi să-mi dea mie
o ie arămie-aurie și ție bădie
o pălărie cafenie-cenușie pentru chelie,
când mergi prin câmpie la vie pe moșie,
să scoți din glie, dintre iasomie,
o gulie viorie-fumurie, ce te-mbie
să o tai felie-felie, cu lăcomie,
lângă o lipie cu piftie
și iahnie acrie la o sindrofie.
Ție, mie, lui Ilie
să ne dea câte-o bujie,
baterie sau dulie,
fie și o jucărie-jonglerie,
în drum către Eforie,
să ne fie pe vecie, pe gingie,
pro sau contra astenie
pe bază de anemie
fără pic de calorie,
poate numai de-o făclie-ruginie,
care stă într-o chilie,
cum ar sta-ntr-o colivie
ca-n pustie și robie,
către seară la chindie,
foaie verde razachie!
Să se știe, fără gălăgie,
că scrie pe cutie, alifie,
iar pe hârtie o poezie de feerie
cu o Mărie mlădie, zglobie și sașie,
pirpirie, zurlie și cam dilie,
în cap cu o scufie cât o gămălie,
sau tichie aurie, fistichie,
și nu se prea știe
dacă nu-i chiar o stafie!
Se cheamă trufie
o maladie dintr-o mie,
ce e să fie ca o beție,
ca o manie, apatie sau agonie
când cu tărie și mânie adie,
ca o stihie cenușie,
ca o leșie sălcie,
și e-nfrăție cu ce se știe
că e prostie, și nu e mândrie
cum el o știe din inepție,
căci pe vecie ce e trufie,
nu știu să-i fie de hac să-i vie
vreo doctorie sau terapie.
B. Un ied, un miel, un iepure,
un greier biet și-un viezure,
ieșeau pieziș în serie,
printre pietriș puzderie;
sfielnic mierla cu profesie,
zicea crâmpeie cu impresie;
nici mierea nu îl sperie
pe-un viespe în materie,
când fiece obsesie
se-ncheie cu-o posesie.
Fluiere din scaieți,
fușteie din puieți,
ienupăr în ierbar,
pietre pentru pietrar,
vie unui vier,
oaie celui oier,
claie peste claie
mieluțe bălaie!
Câte bordeie
atâtea curcubeie
în ploaie să steie,
știubeie să ieie,
din putineie să beie!
C. Ieri nu era nicăieri, nici pe palier, nici sub palmier, nici în iederă sau buruieni, fie că trebuie, fie că nu e voie, iar acum în miezul zilei se pieptăna cu o mizerie de perie, lua dintr-un cuier de fier o pălărie cu paiete, avea lornietă și colier cu pietre scânteietoare, și ele rotofeie ca el, avea maniere de pieton în întârziere, care piere șovăielnic într-un moment prielnic și fără piedică la ieșirea din Ploiești, și se pierde în troiene ca un proiect ieftin de statuie pe piedestal.
D. De vrei să bei un pic de clei,
îți spun să-l iei și cu mujdei;
și-apoi, ehei! când te înclei,
să te desclei cu ceai de tei
sau cu ulei de câțiva lei;
iar de mai vrei și-alte idei
tot cu temei, cum le spusei,
să mergi pe chei și pe alei
când e polei, că ești holtei,
să iei și trei căței Grivei,
să crești viței și mielușei,
purcei, cârcei și porumbei,
cu mei, hamei și cu tulei,
să fie grei și rotofei,
ca niște lei și paralei
sau, alelei! ca niște zmei,
ce scot scântei de vrei-nu-vrei! |
nu se pune virgulă!
Super Administrator
Postări: 144
Înscris: 11.06.11
1. ----- ? ***
Culeg o floare, privesc spre soare,
mă văd voioasă și luminoasă.
Înțep baloane când sunt în toane,
nu fac fasoane când am bomboane.
Mă plimb prin ploaie căci sunt vioaie,
mai sar și-o coardă, sau rup o joardă.
Foc sub picioare, m-avânt cu-ardoare,
mă prind în joacă, că sunt bondoacă.
Întind covoare, aprind cuptoare,
bat o potcoavă și spun o snoavă,
și-acum în goană, spun o consoană.
Am prins o cioară și-o leg cu sfoară;
a câta oară nu las să moară biată, mioară?
Dar fiindcă-i toamnă, salut o doamnă,
iar sub balcoane murmur canoane.
Merge la moară, mestecă-n oală,
lâna o toarce, colacu-l coace,
în zori se scoală, topește smoală,
cu râvnă coase, zdrobește oase.
Mână motoare, face mosoare,
mișcă butoane, taie cartoane,
nu se socoate dacă mai poate,
cu fală poartă această soartă!
Râde-n soare ca o floare,
își pune la cingătoare
foaie verde de cicoare,
și-apoi deapănă fuioare
roșioare la culoare,
roată, roată, numai roată,
să se mire lumea toată.
2. *** Pentru consoana "n" la final de cuvânt
Mă ia cu leșin asasin din senin
căci simt un canin de rechin hain
sub un fenomen eterogen în abdomen,
cu cil de bacil colibacil,
de parcă-i un taifun inoportun și nebun!
Declin deplin acest destin meschin,
apoi îmi alin suspin cu vaccin din venin
și în loc de gin, beau ricin cu zizin și pelin,
mă spăl cu formol sau rivanol
și-apoi gol, mă ung cu nămol de ghiol la Techirghiol,
și asa senil, debil și dificil,
scot un tril în stil subtil cu dactil pueril de facil,
cu care scol și un stol de pe-un atol de la pol!
Și-acum când sunt destul de sătul de chiul,
mă dau în van cu elan de vulcan sicilian!
Ion are veston de molton,
un palton maron cu fason în ton,
șoșon și capișon de sezon,
are nițel tighel pe flanel,
un fel de model de cortel,
e la fel de chel ca un miel
și rebel ca un colonel ce se bate în duel la castel,
în timp ce la Muscel e măcel în tunel,
iar un pluton stă de planton la bastion,
pentru un motan sărman
prins într-un plan viclean de guzgan.
3. ***Exerciții pentru consoana "r"
La o primă privire, cu o oarecare ușurare, te prinde un miros adormitor sau otrăvitor de margarete, floarea soarelui sau de fructe și de flori de aur ce răsar, trăiesc sau dorm o vară și apoi mor cu fericire sau cu ură, ca fructele stricate de dor, fără rost, prin care durerea arzătoare fără hotar, pornește spre astre cu încrâncenare, prea cutremurător ca trădarea să nu pară ca o părere de aripi tremurate și zgribulite pe trup, printre codri mari ce cresc în urmă recunoscători.
Ce mai tura-vura, era trecut de trei când îl crezură prea tânăr, după părerea lor, și când suprasaturați porniră în grabă către gară.
4. Exerciții pentru consoana "l"
La un calcul clinical maleabil, celula alveolară și epitelială a celuilalt colonel, aloca un falcon de pilule linguale pe cheltuiala lui și, laolaltă cu celelalte pilule, fiole și buline în baloane, leucoplastul palatalizat alunecă cu o bâlbâială de balneolog colonial, chel și debil, cu lulea... sau lalea, gladiole și alte flori de nalbă, dalie și albăstrele cu altoială, clorofilă și pistil... sau pistol elipsoidal de duel, lung și lat, din celuloid, cu bilă de oțel de un calibru bun la aleluia cu doliu familial și glacial de dalai-lama liberal, altfel plin cu elan de libelulă, liliac sau molie în alcool.
O stâlceală de dialectolog labil, fără plural și ghilimele, cu licăr literal într-un așa halal... sau halat de flanelă ori lână, deloc filial, luat fără cicăleală și dilemă de pe litoral... sau lateral și lineal ca un linoleum liliachiu de foliolă de la o foliculă din celălalt liman fluvial și deloc laringal, aflat alandala într-un dialog local și loial de chelălăială liliputană.
5. Exerciții pentru consoana "s"
Silvestru s-a retras simandicos în silvostepa silvestră ca un sinistrat sinistru setos de sarcasm, sau ca un sudist subversiv, sud-estic și sud-vestic, misterios, suspicios, superstițios și sinuos ca un sinus-cosinus sinusoidal, monstruos căsăpit de o sistolă spasmodică surprinsă de un insensibil stetoscop islandez, până s-a stins cu un suspin în sihăstrie, într-un solstițiu spectaculos.
În acest timp, unui subestimat specialist spadasin spaniol, sosit într-un restaurant self-service, i s-a servit o spumă siropoasă în sosieră, o semiconservă slinoasă-unsuroasă și alte substanțe seroase și sățioase, cu care i s-au deschis lesnicios metastaze.
Ambii s-au stins cu un surâs senin de Calipso de pe Mississippi, suprasensibil, supraexpus și sugestiv ce s-a scurs într-un susur supersonic în stratosferă, peste un strat noros gros de stratus cumulus, pe care-l supraestimase cu subiectivism un singur subcomisar sectorist.
Un ziarist peisagist a descris sub asterisc cum se asemuiesc Caius Iulius Augustus și Titus Flavius Vespasianus, care aveau o serioasă sursă de semințe de susan, posesori ai unui soi stas, consistent și persistent, sesizabil numai într-un subsol lutos, nisipos, spațios, somptuos și luminos ca Sirius, stea solară, astru cosmic suspus și suspendat într-un suspans suspect de suspensie, pe care l-a scos de sus și l-a ascuns jos ca să nu se lase dus de nas.
Apoi, într-o ipostază de asasin sfătos, în nonsens sau consens cu un sărman senerisim, speră și spuse supărăcios, în sinea sa, că astă seară va subzista ca Sisif în osânda lui Zeus și se puse a glăsui cu un glas sau glăscior de sopran solist, pus pe un ison sostenuto, când fortissimo, când pianissimo de vals sau sonet sonor dintr-un opus select, presupus a fi scris într-un post-scriptum pesimist și rămas în manuscris, de un igienist anestezist, dispus să susțină cu ipsos un dispensar igrasios, de-sine-stătător și neaspectuos, până când un studios solipsist ce filozofează silogistic, stors de stres isoscel, a silabisit sfios, sofisticat și fără sens, substantive în semison și semiconsoană, despre care s-a scris și s-a spus răspicat în subsidiar și insidios, că statistic s-ar fi sustras de la clasicism și s-au subscris la islamism.
Atunci, un succesor de plexiglas, sănătos, spătos și musculos; strâns cu presa, insistase obsesiv, posesiv și cu substrat, în plină sesiune la o sucursală, să se sisteze sistemul fiscalist sezonist, prescris cu strabism și stângism dar și cu un prisos respectuos, mai presus de un parazitism odios.
Dar nu este destul de sigur dacă așa brusc și subit se sfârși povestea!
6. Exerciții pentru consoanele "c^ - g^"
La cină a cerut ciorbă cu ceapă și ceafă de cegă, ciulama de ciuperci zbârciog sau ciuciulete, o ciosvârtă de cerb, un picior de ciută și ciolan de girafă, ce mai, curat genocid de specimene cinegetice, după care o cinzeacă de cidru sau citronadă acidă din citrice, lângă cinci-zece covrigi cu ciocolată dulce, un ciorchine de cireșe dulci și o mână de măceșe, o ceașcă de ceai sau apă rece de la cișmea și o vorbă de duh: cine alege, culege... ciroză, pentru ambianță - flori de cicoare, ciuboțică, cimbru, narcise și ghiocei și alți fulgi erabcei, scăldate de o succintă ciaconă vivace sau de un celebru și celest capriciu din cultura cinquecento, totul încununat de ceva cioburi ceramice, ciocnite și ciobite.
Acesta e acel Gigel, pe veci get-beget geniu în gestație, cu cearcăne ***
7. Exerciții pentru consoanele "c^ - g^" în final de cuvânt
George e perspicace, tace și face ce-i place,
uneori se complace și, ca prins în ace,
zace lângă coniace, iar pe la zece când e rece,
el se trece și petrece ca un berbece zevzece.
Nu știu dacă-i place supa de potroace,
dacă nu, atunci desface capace de pe spanace,
iar când vremea trece, vrea să plece
să se înece sau se întrece un iaz să sece.
Își prezice că un complice vrea să-l strice,
că îl stoarce prin mijloace dibace și eficace,
dar n-o să-l oblige ca de pe catalige
să strige că-l frige când înfige niște cârlige.
Mai bine să se aplece și din zece în zece
să disece cincisprezece zodiece aztece,
chiar mai stângace dacă o face cât mai tenace;
apoi să indice niște ibrice și polonice antice,
propice unui grămătice peltice care zice,
cum zice, că nu-i lege ce nu drege, se-nțelege!
Și atunci, e cam precoce să disloce
din găoace de sub carapace
un cazace care începe să joace
cam stângace prin băltoace.
Amice voinice, aruncă popice și culege spice
dacă nu vrei să te vezice niște urzice inamice;
apoi vei zice cu o voce feroce și atroce:
te-ntoarce și vino-ncoace, noroace,
cruce lângă cruce la răscruce
și nu te duce ca un hăbăuce
sau te sparge ca niște doage slăbănoage.
Ce mai colege blege și dulcege,
drace! îmi displace că-s posace și maniace,
adună ghemotoace de busuioace la soroace
și parcă-s niște pitulice pitice din pădurice.
Vai! ce ferice de bunice cu fiice unice
care știu să aplice sau să strice o elice.
Și acum, ba aș zice, ba aș dezice,
ba aș duce, ba aș aduce, parcă-s năuce,
și nu știu: mai bine toiege
sau ciomege pentru persoane betege
și cu cicatrice din bice și alice?
B. Șaptezeci de bibilici
nici prea mari și nici prea mici,
zeci de saci cu raci sugaci,
lilieci vreo douăzeci,
niște cuci și cinci bursuci,
toți cu voci de ventriloci,
cam poznași și nărăvași,
jucăuși și bătăuși,
un arici cam tremurici
fără niciun fel de-amici,
doi boboci cam nătântoci,
nici feroci și nici precoci
și câțiva buldogi ologi,
îi găsești făr' să greșești
în cărțile de povești,
la lingviști și fabuliști,
umoriști și moraliști,
lângă licurici, furnici,
turturici și rândunici,
vârcolaci, gândaci, gânsaci
și berbeci vreo patruzeci,
dar și printre mormoloci
în album la zoologi.
Și așa ai să găsești
la Pitești sau la Mircești,
poate-n Huși sau la Buhuși
la vreo cinci-șase mătuși,
maci, măceși și chiar lăptuci,
fragi, cireși, caiși si nuci
și dovleci pentru ghiveci
pus în beci în veci de veci
de un vraci ce umple saci,
când mai greu, când mai dibaci,
cum le faci și le desfaci
plăcințele și colaci,
lipicioși și lunecoși,
arătoși, sfărămicioși,
pentru copilași voinici
îmbrăcați ici în tunici
sau în șepci și sumănici,
în galoși mai călduroși
dar cam roși și nu luxoși,
buni la cei pizmași, trufași,
la așa zișii amici
cărora ți-e să le zici:
o! sunteți așa frumoși,
grași, burtoși și cam gomoși,
ca niște gogoși pufoși!
8. Exerciții pentru consoanele "d - t" în final de cuvânt
Un cadet în buret, cu epolet și firet,
un camarad cam fad și fără grad,
care a căzut cândva în vad la Bagdad,
altfel băiat delicat din Calafat, acum gripat
și cu omoplat lat dar cam luxat,
s-a ofticat fiindcă a mâncat,
cu apetit de parazit pârlit și falit,
un stufat alterat; apoi așa ambalat, armat și legat,
a fost pus la iernat într-un palat cu un cat neterminat
și ingrat luminat de un agregat cu electrod anod și catod,
și apoi a fost tratat: luat nitrat-dat fosfat,
și masat din nou pe omoplatul lat,
până a devenit dungat, dințat, pătrat, și așa preparat
i s-a făcut un prohod, ca lui Irod, la Novgorod.
Ce păcat de acest biet băiat, acrobat ciudat,
atlet brunet cu diabet, transformat într-un ciot de cașalot,
sau dacă nu, într-un recrut mut căzut pe șezut.
O! ai un buchet violet și cochet pe corset!;
regret, dar e cu magnet, așa că îmi permit voit
un pețit tacit, într-un boschet discret și secret,
căci poate fi tocit până și un cuțit aurit!;
dar - "zâmbit topit subit!", căci fugărit am fugit grăbit
și trântit ca un granit turtit, boltit și prăvălit la răsărit.
Mi s-a recomandat un tratat elevat
cu citat dedicat unui cumnat ratat,
chiar și un pamflet cu epitet de oțet despre un portret șiret,
și mi s-a cântat un cuplet în cvintet cu falset,
ca un ciripit și piuit inedit,
până am căzut ca un dud crud la sud de Aiud.
Am băut un surogat aromat de năut, la Beirut,
apoi am zăcut și m-am zbătut că m-a durut acut la început;
acum rod comod un fenacod, asud și sunt ud ca un zălud,
și așa gripat, ruinat și rușinat,
mă zbat ca să răzbat în acest vid stupid de torid,
încât mi s-a acrit de când mă agit ca un aiurit.
Eu cred că șed pe pled și că pot să preced un ied patruped ***
*** Și jovial, pe toate le lași ca să aștepți arșița într-un locșor mărginaș, în care orișicând un șipot de râușor șerpuind, șușotește printre șisturi răvășite și coceni rășinoși.
9. Exerciții pentru consoanele "s - z" în final de cuvânt
Un sas cu glas de bas - cam gras și ras pe nas -
stă la taifas, de-un ceas, la parastas,
despre un stras extras din pancreas,
după un exces de acces, în mod expres, la congres,
și despre un cneaz viteaz din Caucaz
- cu obraz plin de haz pe grumaz -
care s-a retras în pas de Pegas
pe un vas cu ananas din Caracas,
pe un timp noros, ploios, cețos și geros,
dar s-a ales cu un deces
dintr-un abces cu proces regres.
Am prins și am lins un ins distins,
l-am adus, l-am condus, l-am propus,
și l-am impus mai presus de un supus,
apoi l-am expus, l-am răpus,
și indispus l-am exclus ca pe un zulus intrus,
și-apoi i-am scris precis, fără dichis,
un permis pentru abis sau paradis.
Miss a zis un bis!, ca un vis, la Paris,
și l-a zis așa decis
că a ucis un cais trimis din Tunis;
apoi a demis deschis și concis
pentru un marchiz cu aviz pe parbriz,
cam năsos, burtos și deloc frumos,
cam ursuz, obtuz și cu auz difuz,
cam bărbos, pletos dar luxos și bănos,
care a ros un os gustos,
poros, gros, soios și cleios, scos din sos,
și a devenit ațos, fibros și păios
ca un rogoz în siloz la colhoz.
Eu țes ades cu ghes un fes
cu care am succes ales;
cos în sus și-n jos pe dos cu folos,
apoi ies la șes pe zăgaz la iaz,
să văz un iez-cucuiez tirolez;
mai raz praz cu răgaz,
sărez și rulez un șnițel vienez
pentru un chinez obez din orez,
las un as retras cu interes expres,
oftez și cedez un diez
când dansez cu un danez burghez
lângă un ceas netras rămas în impas,
apoi visez un amorez
dar mă salvez în Canalul de Suez.
Și acum refuz să scuz un ursuz confuz
fiindcă am spus că am pus un fus în plus!
10. Exerciții pentru diftongul "ea"
Într-o dimineață, fără ceață deasă, se vedea totuși că valea e sub deal și cărarea nu este chiar o șosea, dar el mergea pe ea cu toată convingerea pentru că trebuia să meargă.
Dinspre partea dreaptă pătrundea o mireasmă dulceagă de odolean și de mesteacăn, și se auzea un freamăt de creangă lângă creangă. Nu-și dădea seama că fără teamă mergea și venea de colo-colo, și când putea, mai poposea oleacă să-și astâmpere oboseala. Mai sus, deasupra pe o creastă, se vedea cum înfrunzea și se-nverzea pădurea deasă, dar aici el visează la mireasă aleasă, glumeață și cam vorbăreață, învelită-ntr-o beteală creață și măreață.
Își amintea că fără pripeală ieri ungea și întindea pe podea ceara cu o bidinea, prindea o perdea pe o vergea și iar visa tot la ea, dar înspre seară, vrea-nu vrea, trebuia să ceară niște vopsea pentru saltea și canapea.
Ar vrea să priceapă, de ce în povestea lui întreagă ceva nu se leagă, nici nu seamănă cu zicerea: "promitea marea cu sarea"; întrebarea e prea grea și acum îl durea o măsea, iar afară-i vremea rea; dar de ce n-o-ntreabă pe ea fără sfială, dacă ne-a scăpat vreo greșeală!? Tot el neagă fără seamă că-n preajmă-i o cheamă, ca-n foi de ceapă să înceapă să-i ghicească cea soartă firească; apoi ciulea urechea când auzea o cucuvea, vedea cum se deschidea o lalea, încăpea pe o treaptă dreaptă ca să stea, în gură cu o lulea când bea cafea-ntr-o cafenea sau făcea, colea, o coșcogeamite cacealma cu belea ca o lichea sadea.
Din zbor prindea o bezea (nu pe-a mea!) cu mișcarea aleasă, nu știu de unde culeasă, că n-avea leafă decât pentru o acadea din care beteag rămânea dintr-un cheag de la peltea; și îl prindea la iuțeală o amețeală, iar atunci își dădea în vileag tot aleanul. Când aprindea lumânarea îl apuca jalea și întristarea și rămânea așa cu o curea ce lucea pe pantalonii săi de catifea; după toate acestea, dumnealui n-avea mintea întreagă să-nțeleagă, că nimeni nu-l așteaptă cu pâinea și sarea să-l petreacă până pleacă!
11. Exerciții pentru pseudovocalele finale "i, u"
Doi rățoi fac război cu doi pițigoi de soi de la noi din zăvoi, și un mierloi ce face tărăboi de parc-ar zice din oboi.
Mai sar scântei și din bordei unde-i Grivei cu trei purcei și doi pisoi de pe lădoi ce fac în doi un joc vioi ca de viespoi în roi vâlvoi; mai sunt și cucuvăi croncăi pe clăi, dulăi și potăi pe văi, cimpanzei mititei și cu cârcei, cu schiau! de miau! și de bau-bau!.
Jupoi un vulpoi, scot din butoi un iepuroi cu usturoi și un crustaceu rozaceu din eleșteu, pui șalăi în tigăi pentru mâncăi, un pui verzui în fundul coșului, și căpăstrui pe gâtul calului. Mai iau și-un interviu unui bocciu în ***
12. Exerciții pentru terminația "ri"
În zori, într-un lan de flori, cobori pe cărări privind în zări, cu gândul la ziua de ieri și la alte primăveri. Apoi iar cobori, te strecori prin trecători peste dealuri și râuri și speri să scapi de scrântituri, să nu faci accidentări la încheieturi când străbați rânduri, rânduri de scânduri.
Treci printre meri, peri și alți pomi fructiferi, deseori auzi greieri sau cum zboară păsări, grauri și fluturi, apoi vezi țipari bondari și țânțari ce-ți sunt adversari.
Uite câți oameni mari, ce-i drept cam măgari, sunt îmbrăcați în șalvari, poartă ochelari vulgari fiindcă-s cam avari; deodată apari, ceri flori în multe culori de la grădinari florari și apoi iar dispari printre aceiași oameni mari.
Arareori sau deseori simți adieri de dureri căci tremuri de friguri când călătorești cu trenuri; zbieri și ceri mângâieri dar nu speri să scapi de dureri și atunci inspiri și expiri, adică respiri în timp ce transpiri de atâtea alergări prin gări sau când te măsori cu răufăcători fiindcă ei sunt mai mari și mai tari.
Te miri din priviri și nu încetezi să admiri cocotieri fructiferi ce nu-s de ieri, de-alaltăieri, curate averi pe care ai putea să le oferi în negocieri.
Între două plecări, veniri și reveniri - că te și miri de-atâtea porniri și opriri - când ești pe drumuri cu treburi, desfășori observatori chiori printre creneluri, de câte ori cunoști producători sau băutori de vinuri.
Cutreieri când nu mai treieri, ai vrea să pleci ca niște porumbei voiajori prin țări și marinari călători pe mări. Scuturi firimituri, mănânci murături lângă muguri de struguri, ceri ochelari pentru globi oculari fiindcă nu prea știi dacă trebuie să citești pori sau peri, mori sau meri, sori sau seri, adori sau aderi, dări sau gări, mări sau nări, hori sau nori, duri sau suri, veri sau seri, tari ori rari, dar e sigur că ceri beri în seri, câțiva pari mari și tari pentru feciori cu bujori în obrăjori, pe la moară - pe la mori, pe sub soare - pe sub sori. ***
13. Exerciții pentru terminația "zi"
Nu crezi decât dacă vezi că sunt guvizi și stavrizi rapizi, plozi de miriapozi schilozi sau de gasteropozi și cefalopozi, grămezi de pomezi pentru iezi cucuiezi, leoparzi cu barzi longobarzi, brigăzi la parăzi pe străzi, sau izbânzi la cei plăpânzi și flămânzi. Te amuzi când auzi că niște camarazi nomazi, scunzi și rotunzi - vezi să nu-i confunzi - se plimbă pe sub brazi, când niște andaluzi confuzi și obtuzi sunt uzi, sau când aprozi comozi și nerozi, blonzi și vagabonzi, zac ca niște prăzi prin ogrăzi; apoi te aprinzi când pretinzi să te prinzi și vezi că depinzi de niște ghizi invalizi și morbizi, dar lucizi și avizi după bani lichizi.
Suspenzi amenzi pentru comenzi de benzi, de lăzi și de căzi, vinzi grinzi, prinzi oglinzi, botezi cirezi, cazezi chinezi, refuzi harbuzi, scuzi mofluzi și acuzi ursuzi, cazi și te arzi, notezi și dictezi, inovezi când boxezi, cedezi când donezi și mizezi când dublezi, oftezi când dansezi, etalezi când ornezi, comanzi doctoranzi flamanzi, pătrunzi căci corespunzi și te ascunzi să nu răspunzi.
Mai lucrezi în livezi, excelezi când pozezi sau filmezi, brodezi, pictezi și colorezi, patinezi și schiezi când cad zăpezi, radiezi când crezi că te bazezi pe dovezi, visezi și evadezi ca să te distrezi dar abuzezi când fumezi și inhalezi.
Dacă te scuzi, te acuzi; mai bine oftezi când vezi niște obezi și nu cutezi să te așezi ca să cinezi. În loc să te superi, mai bine să pierzi niște monezi verzi sau să rozi cozi de electrozi, iar ca să scazi, azi la amiazi te scalzi în stropi calzi și îți recomanzi, ca la gurmanzi, ascensiuni pe Anzi!
14. Exerciții pentru terminațiile "ni" și "li"
Aduni tăciuni și cărbuni printre bolovani de la vulcani inumani, coceni de sub bușteni cu rășini de pini carpatini și licheni de sub troieni pentru reni laponi sau pentru asini alpini din Apenini, și nu de sub smochini plini de banali papagali australi sau de niște păuni nebuni care fac eroziuni pe goruni străbuni.
Câțiva viticoli ridicoli caută printre rădăcini de mărăcini crocodili docili, bâtlani și pelicani dolofani, gâscani corsicani, ovini și canini bizantini, șacali infernali, ceva vlăjgani de curcani năzdrăvani și motani contra șobolani roșcovani, cum ar fi niște asasini de spadasini capucini, care sunt rivali glaciali dar loiali.
Trec pe sub castani castelani melomani, un fel de baritòni atoni și afoni, ca niște găini prin ciulini pe la vecini sau țâțâni de pe la uși la stâni în care stau ciobani și cârlani orfani, spâni cu căpățâni ca niște pâni sau somnambuli creduli cu căciuli, golani huligani și cleptomani, ani de ani dușmani pentru bani și gologani.
Amâni și iar amâni de săptămâni, apoi suni luni cu plecăciuni să faci tocmeli fără păcăleli pe bani și iar bani, cu artizani profani și șarlatani, dezbini, îmbini și combini clini, pui butoni cu electroni la spioni, faci fântâni pentru stăpâni hapsâni, anini ciorchini pe arini prin buruieni în poieni la Moreni, îndemni la poemni pe săteni ruteni, suspini și leșini lângă crini, parcă ai avea plămâni de câni bătrâni.
Nu vrei răfuieli de rebeli, minciuni și gărgăuni de nebuni între balerini, arlechini și manechini cabotini, juni bruni cu perciuni, pietoni în pantaloni bretoni, mandarini beduini, sultani musulmani, căpitani veterani din Balcani sau mareșali geniali, demni și solemni.
Vezi că sunt utili niște bibliofili senili sau soli benevoli, hamali navali orientali, moșneni doljeni și dunăreni sau niște orășeni de la Câmpeni, dar ***
15. Texte pentru corectarea vocalei "e"
A. De-ar fi să-mi dea mie
o ie arămie-aurie și ție bădie
o pălărie cafenie-cenușie pentru chelie,
când mergi prin câmpie la vie pe moșie,
să scoți din glie, dintre iasomie,
o gulie viorie-fumurie, ce te-mbie
să o tai felie-felie, cu lăcomie,
lângă o lipie cu piftie
și iahnie acrie la o sindrofie.
Ție, mie, lui Ilie
să ne dea câte-o bujie,
baterie sau dulie,
fie și o jucărie-jonglerie,
în drum către Eforie,
să ne fie pe vecie, pe gingie,
pro sau contra astenie
pe bază de anemie
fără pic de calorie,
poate numai de-o făclie-ruginie,
care stă într-o chilie,
cum ar sta-ntr-o colivie
ca-n pustie și robie,
către seară la chindie,
foaie verde razachie!
Să se știe, fără gălăgie,
că scrie pe cutie, alifie,
iar pe hârtie o poezie de feerie
cu o Mărie mlădie, zglobie și sașie,
pirpirie, zurlie și cam dilie,
în cap cu o scufie cât o gămălie,
sau tichie aurie, fistichie,
și nu se prea știe
dacă nu-i chiar o stafie!
Se cheamă trufie
o maladie dintr-o mie,
ce e să fie ca o beție,
ca o manie, apatie sau agonie
când cu tărie și mânie adie,
ca o stihie cenușie,
ca o leșie sălcie,
și e-nfrăție cu ce se știe
că e prostie, și nu e mândrie
cum el o știe din inepție,
căci pe vecie ce e trufie,
nu știu să-i fie de hac să-i vie
vreo doctorie sau terapie.
B. Un ied, un miel, un iepure,
un greier biet și-un viezure,
ieșeau pieziș în serie,
printre pietriș puzderie;
sfielnic mierla cu profesie,
zicea crâmpeie cu impresie;
nici mierea nu îl sperie
pe-un viespe în materie,
când fiece obsesie
se-ncheie cu-o posesie.
Fluiere din scaieți,
fușteie din puieți,
ienupăr în ierbar,
pietre pentru pietrar,
vie unui vier,
oaie celui oier,
claie peste claie
mieluțe bălaie!
Câte bordeie
atâtea curcubeie
în ploaie să steie,
știubeie să ieie,
din putineie să beie!
C. Ieri nu era nicăieri, nici pe palier, nici sub palmier, nici în iederă sau buruieni, fie că trebuie, fie că nu e voie, iar acum în miezul zilei se pieptăna cu o mizerie de perie, lua dintr-un cuier de fier o pălărie cu paiete, avea lornietă și colier cu pietre scânteietoare, și ele rotofeie ca el, avea maniere de pieton în întârziere, care piere șovăielnic într-un moment prielnic și fără piedică la ieșirea din Ploiești, și se pierde în troiene ca un proiect ieftin de statuie pe piedestal.
D. De vrei să bei un pic de clei,
îți spun să-l iei și cu mujdei;
și-apoi, ehei! când te înclei,
să te desclei cu ceai de tei
sau cu ulei de câțiva lei;
iar de mai vrei și-alte idei
tot cu temei, cum le spusei,
să mergi pe chei și pe alei
când e polei, că ești holtei,
să iei și trei căței Grivei,
să crești viței și mielușei,
purcei, cârcei și porumbei,
cu mei, hamei și cu tulei,
să fie grei și rotofei,
ca niște lei și paralei
sau, alelei! ca niște zmei,
ce scot scântei de vrei-nu-vrei!
Rcomandari filme online
14.11.2016, 10:29
Utile
18.08.2016, 08:49
Noutati de ultima ora despre domenii diverse
05.03.2016, 13:07